Legenda primei femei vampir din România - ”Loana cea însetată de sânge”

Pe 25 octombrie 1909, ziarele din Timișoara anunțau că Ioana Constantinescu a decedat, la 27 de ani, cu două zile în urmă. Conform autopsiei, ea fusese bătută de către oamenii care o considerau „femeie-vampir”, dar se stinsese după ce înghițise o cantitate mare din propriul sânge. Pentru veridicitate, exista și o poză făcută la o oră după decesul său, potrivit unui articol publicat de Antena1. 

Primul caz concret de „femeie-vampir” de la noi din țară a fost cel al Ioanei Constantinescu, cel puțin, așa consemnează ziarele vremii. Pe 25 octombrie 1909, presa din Timișoara, pe atunci în Imperiul Austro-Ungar, nota despre ”Loana cea însetată de sânge”:

„Ioana Constantinescu decedată în toamna lui 1909. Cauza morții: ritual de sinucidere cauzată de „ingerarea unei mari cantități din propriul sânge”. Conform autopsiei autorizate și semnate de către legiști.

Cine era Ioana Constantinescu?

Se știe cu exactitate cine a fost ”Loana”, cunoscută, de mulți, și ca „Strigoaica din Pădure”. S-a născut în Timișoara, la 1882. De la o vârstă fragedă, a fost inițiată în Zoroastrism, o religie veche a popoarelor din Asia Centrală, Iran și Azerbaidjan, caracterizată prin dualismul dintre bine și rău, fondată la începutul mileniului II î.d.H. de profetul persan Zarathustra (Zoroastru).

Un apropiat al familiei ajunsese prin partea aceea de lume și o educase în tradiția respectivă. Timișoara anilor 1900, creștină, nu putea înțelege astfel de lucruri, așa că Ioana Constantinescu a fost rapid izolată, încă de la 20 de ani.

Era botezată fie „Strigoaica din Pădure”, fie ”Loana cea însetată de sânge”, fie direct „Vrăjitoarea”, pentru că practica ritualuri ciudate. La 20 de ani, avea deja un cerc de cunoscuți, cu care practica Zoroastrismul în Spenta Armaiti.

”S-a tăiat pe brațe, apoi și-a turnat sângele într-un pocal din care a băut. Așa a murit”

Legenda spune că a continuat cu ritualuri ciudate, îndreptate împotriva a doi dintre miniștrii austro-ungari, care auziseră de „vrăjitoriile” ei și îi doreau condamnarea la închisoare.

Pe 21 octombrie 1909, orășenii s-au răsculat. Au intrat peste ea în casă, au scos-o afară și au bătut-o crunt. Avea să se stingă pe 23 octombrie, dar nu din cauza rănilor. „S-a tăiat pe brațe, apoi și-a turnat sângele într-un pocal din care a băut. Așa a murit”, au spus timișorenii, deși nu există niciun certificat oficial de deces.

Corpul ei a fost descoperit așezat pe un pat, în timp ce în preajmă se găseau diferite obiecte de cult

Ceea ce frapa era, însă, imaginea. În Era Victoriană apăruse chiar un cult de fotografiere a persoanelor decedate. Fata era întinsă, părând că doarme. Unii au contraatacat, spunând că nu așa arată trupul unei femei bătute de către oamenii din Timișoara cu două zile înainte.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News