Legi promulgate de Klaus Iohannis. Anunţul zilei de la Cotroceni

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a semnat vineri, 5 noiembrie 2021, următoarele decrete:

- Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, precum şi pentru modificarea art. 121 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 (PL-x 642/20.10.2020);

- Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 45/2014 privind modificarea şi completarea Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României (PL-x 577/15.12.2014);

- Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 52/2021 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administraţiei publice centrale (PL-x 281/22.06.2021);

- Decret privind înaintarea în gradul de general-maior - cu două stele, la trecerea în rezervă, a domnului general de brigadă - cu o stea Negrea Constantin din Ministerul Apărării Naţionale - la data de 30 noiembrie 2021;

- Decret privind eliberarea din funcţia de judecător la Tribunalul Bucureşti a doamnei Maria Zamfir - pensionare, transmite Administraţia Prezidenţială.

Mesajul Preşedintelui României, Klaus Iohannis, transmis cu prilejul celei de-a XXIX-a ediţii a Topului Naţional al Firmelor Private, eveniment organizat de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR)

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a transmis vineri, 5 noiembrie 2021, un mesaj cu prilejul cu prilejul celei de-a XXIX-a ediţii a Topului Naţional al Firmelor Private, eveniment organizat de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România. Mesajul a fost prezentat de către Cosmin Marinescu, Consilier Prezidenţial - Departamentul Politici Economice şi Sociale.

Vă prezentăm în continuare textul mesajului:

"Domnule Preşedinte al Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România,
Stimaţi miniştri,
Stimaţi reprezentanţi ai mediului de afaceri,
Stimaţi invitaţi,

Transmit felicitări în primul rând întreprinzătorilor mici şi mijlocii pentru eforturile depuse în traversarea perioadei de pandemie şi criză economică.

Felicit, de asemenea, şi Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii pentru întreaga muncă depusă în sprijinul IMM-urilor, dar şi pentru iniţiativele care au promovat şi susţinut activitatea acestora.

Astăzi ne regăsim într-o situaţie economică şi socială care trebuie gestionată cu maximă responsabilitate şi prudenţă, astfel încât să putem controla criza sanitară, să asigurăm redresarea economică şi stabilitatea financiară.

Este un semn bun faptul că economiile îşi revin, după un an de scădere abruptă, în 2020. Cea mai recentă prognoză plasează România, în 2021, pe primele locuri în privinţa creşterii economice, prin estimarea actuală de 7,4%. Însă pandemia, care se dovedeşte un fenomen de durată şi profund, generează în continuare anumite rezerve privind evoluţiile economice.

România înregistrează, în prezent, o revenire economică peste aşteptări, însă nu putem face abstracţie de unele dezechilibre macroeconomice în creştere, cum sunt cele externe, dar şi de alte îngrijorări generate de contextul actual.

Pe lângă criza sanitară, traversăm în prezent şi o criză energetică. Creşterile fără precedent ale preţurilor la energie electrică, gaze naturale şi carburanţi au deja consecinţe importante asupra cetăţenilor şi mediului de afaceri, în principal asupra întreprinderilor mici şi mijlocii, dar şi asupra industriei mari.

În aceste condiţii, are loc intensificarea inflaţiei, care prin ritmul de 6,3% din septembrie deja depăşeşte dublul proiecţiilor de la începutul anului. Şi există riscul ca scumpirile recente să antreneze, în continuare, o spirală inflaţionistă cu efecte semnificative în plan economic şi social.

Tocmai de aceea, situaţia trebuie tratată cu maximum de responsabilitate şi seriozitate, pentru a nu spori instabilitatea şi lipsa de predictibilitate pe care societatea şi mediul de afaceri le resimt deja.

Un prim pas a fost deja făcut în direcţia atenuării impactului crizei energetice, prin promulgarea legii de aprobare a schemei de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale. Printre beneficiarii măsurii se află acum şi întreprinderile mici şi mijlocii, dar şi furnizorii de servicii sociale.

Acesta este un bun exemplu de cooperare a partidelor responsabile din Parlament, care au ales să lase deoparte orgoliile politice şi să susţină formule de acţiune în sprijinul întreprinzătorilor. Întrebarea este dacă acest exemplu poate fi extins şi replicat în continuare, pentru că economia nu aşteaptă, iar întreprinzătorii nu mai pot avea răbdare.

Doamnelor şi domnilor,

Majoritatea IMM-urilor semnalează incertitudini în privinţa evoluţiilor viitoare. În acelaşi timp, numărul agenţilor economici care au fost nevoiţi să renunţe la activitate a crescut cu aproape 30% faţă de anul 2020.

Sunt aspecte mai mult decât preocupante, care arată însă că redresarea economică are nevoie, deopotrivă, de capital românesc şi de investiţii străine.

Sunt încrezător că demersurile CNIPMMR în direcţia coagulării întreprinzătorilor şi a propunerilor concrete de susţinere a capitalului autohton, atât de necesar economiei noastre, vor avea succes.

Finanţarea publică trebuie să fie orientată, realist şi fezabil, în direcţia nevoilor structurale ale economiei şi ale afacerilor dumneavoastră!

De asemenea, susţin apelurile repetate venite din partea dumneavoastră privind reformarea statului, în scopul reducerii birocraţiei şi al eficientizării relaţiei dintre stat şi mediul de afaceri. Însă, în ciuda provocărilor generate de pandemie, este important să privim lucrurile şi dintr-o altă perspectivă, pentru a identifica şi ferestre de oportunitate, care să urgenteze reformele asumate.

Pentru mediul de afaceri, una dintre oportunităţile cheie o reprezintă digitalizarea, care şi-a demonstrat beneficiile atât în relaţia cu consumatorii, cât şi cu angajaţii. Companiile au şansa de a accelera transformarea digitală inclusiv prin fondurile PNRR dedicate dezvoltării, cercetării şi inovării.

Digitalizarea este o componentă esenţială a reformelor în instituţiile publice şi poate deveni un catalizator credibil al relaţiei dintre stat şi întreprinzători.

În acest sens, reducerea birocraţiei şi a poverii administrative poate oferi o gură de oxigen necesară pentru segmentul de IMM-uri, mai ales în situaţia de faţă.

Pentru mediul de afaceri, pandemia a fost un adevărat test de anduranţă, însă se poate dovedi şi o lecţie de adaptare sau de reinventare a antreprenoriatului, de exemplu prin reorientarea către resursele locale.

Avem şansa de a inversa trendul actual de adâncire a deficitului comercial, printr-o mai bună valorificare a potenţialului şi a resurselor locale. De exemplu, România se poate transforma, din exportator de cereale sau animale, în producător de valoare adăugată, prin revitalizarea industriei alimentare. Iar politicile de susţinere în domeniu ar trebui construite în jurul acestui obiectiv.

Doamnelor şi domnilor,
Suntem obligaţi să răspundem cu maturitate şi profesionalism aşteptărilor, preocupărilor şi cerinţelor de dezvoltare ale întreprinzătorilor.

Astăzi, parcă mai mult ca niciodată, avem nevoie de concretizarea angajamentelor făcute societăţii şi mediului de afaceri, tocmai pentru a dobândi stabilitatea, siguranţa şi predictibilitatea pe care cu toţii ni le dorim.

Absenţa sau tergiversarea unor decizii politice atât de necesare riscă să afecteze mediul de afaceri, care s-a dovedit un partener de cursă lungă, credibil şi responsabil în relaţia cu instituţiile statului.

Am încredere că mediul de afaceri, cu susţinerea necesară din partea statului, va dispune de instrumentele şi pârghiile necesare pentru a consolida parcursul actual de redresare economică, într-un ritm care să susţină sustenabil prosperitatea noastră economică.

Vă mulţumesc, vă doresc sănătate şi mult succes în tot ceea ce întreprindeţi!"

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News