Legile securității naționale. Directorul SRI, Eduard Hellvig, primele declarații/ video

Directorul Serviciului Român de Informații oferă o declaratie de presă pe tema legilor securității naționale.

Principalele idei ale discursului:

- Sunt directorul în mandadul căruia au fost predate toate dosarele fostei securități, din vremea comunismului. Nu toate au fost publicate din cauză că CNSAS nu dispune de suficient spațiu.

- Laboratoarele Securității au fost abandonate în grabă în decembrie 89, dar virușii pătrunseseră în societate. Un astfel de virus e securismul.

- La începutul anilor 90, ca tânăr absolvent, am fost la proteste publice pentru a cere legea lustrației și o reformă în societate.

- Înțeleg personal ce înseamnă abuzul unui stat împotriva cetățenilor, de aceea cât timp voi fi într-o funcție publică voi lupta pentru ca aceste abuzuri să nu aibă loc.

- Securitatea a devenit un crator de mentalități, corector de comprotament, judecător absolut.

- Voi comenta conținutul legilor abia după ce acestea vor fi asumate în cadrul procesului legislativ, în care SRI nu are decât un rol consultativ.

- Structurile de informații trebuie să fie în serviciul cetățenilor, respectând legile, drepturile și libertățile civile.

- În 2016 am spus ceva ce susțin și acum: dincolo de celelalte prevederi ar trebui stipulat în lege că funcția de director să fie limitată la maximum 2 mandate. Prea multă putere poate dăuna.

Declarația completă

„De peste două săptămâni, în spaţiul public se discută despre un pachet de legi referitoare la securitatea naţională şi despre modul în care acestea ar putea influenţa democraţia din România. Este normal ca societatea să fie preocupată de subiectul acestor legi. Totuşi, dezbaterea este centrată doar pe SRI, ceea ce sigur, poate da de gândit.

Având în vedere dorinţa legitimă a societăţii de a consolida democraţia şi de a respinge reglementări care pot evoca spectrul nefast al perioadelor totalitare, este necesar să fac câteva precizări. Această declaraţie poate arăta viziunea SRI-ului de astăzi pe care o împărtăşesc atunci când vine vorba de rolul serviciilor de informaţii într-o societate democratică. Structurile de informaţii trebuie să fie în serviciul cetăţenilor prin tot ce intreprind, respectând legile ţării, drepturile şi libertăţile civile.

În democraţie, este nevoie de echilibru! Pe de o parte de respectarea drepturilor şi libertăţilor civile, iar pe de altă parte de consolidarea instituţiilor statului în faţa unor ameninţări fără precedent, aşa cum sunt cele pe care le parcurgem în prezent. Voi comenta conţinutul legilor, abia după ce acestea vor fi asumate în cadrul procesului legislativ, care va include consultarea publică. şi în care SRI nu are decât un rol consultativ. Despre necesitatea modernizării legilor actuale repet ceea ce am spus de mai multe ori, în ultimii ani.

Aducerea la zi a acestor legi nu este un obiectiv recent, ci unul care a fost ratat în ultimii 30 de ani. Singurele legi existente sunt cele adoptate la inceputul anilor 90, iar forma lor permite constant interpretări neclare. SRI a solicitat constant instrumente legale care să ne permită să fim mai eficienţi în combaterea ameninţărilor cu care se confruntă România.

În acelaşi timp, adaptarea legislaţiei trebuie să ţină cont de reperele României de astăzi - suntem o societate democratică, parte din familia occidentală, membră a UE şi NATO, şi principiile democratice trebuie mereu să prevaleze. Avem modele occidentale care ne pot inspira, şi cred că orice tentativă de întoarcere la reglementări de tipul celor din comunism trebuie respinsă din start.

Este o idee total greşită ca în anul 2022, serviciile de informaţii din România ar putea să revină la modelul fostei Securităţi, pentru că acel model era unul care ţinea de regimul comunist totalitar, un regim recunoscut universal drept criminal, impus de o putere străină şi total opus unei societăţi care îşi doreşte libertate, prosperitate şi siguranţă. Iar aici trebuie să fac o precizare despre ce înţeleg eu prin Securitate şi Securism.

Securitatea a fost mai mult decât o instituţie represivă. Ea a devenit, prin puterea discreţionară pe care a exercitat-o în anii comunismului, un creator de mentalităţi, un corector de comportament, un judecător absolut şi un administrator cu rol coercitiv al conştiinţelor. Laboratoarele Securităţii au fost abandonate în grabă în decembrie 1989, dar viruşii dezvoltaţi în ele pătrunseseră deja adânc în societatea noastră. Un astfel de virus, şi cel mai periculos în opinia mea, este securismul.

Securismul este acea idee care presupune utilizarea traumelor societăţii din perioada comunistă pentru a crea, foarte abil, tocmai o reflexie de tip totalitar. Este acea idee că în spatele a orice, se ascunde un interes obscur şi neapărat de rea intenţie, că există duşmani în interiorul României, duşmani cu care trebuie să ne luptăm.

Securismul este procesul de intenţie fără dovezi, manipularea adevărului şi întreţinerea unui conflict artificial între părţi ale societăţii, între societate şi instituţiile statului, între indivizi şi societate. Securismul sapă la temelia oricărui demers de democratizare, ne vrea ţinuţi pe loc şi în conflict unii cu alţii. Securismul are abilitatea de a se prezenta ca un medicament, când în realitate este virusul însuşi. În ciuda numelui şi originilor sale, securismul nu este apanajul exclusiv al categoriei profesionale care l-a creat.

Paranoia, teoriile conspiraţiei, judecata prin asociere, crearea unor temeri false, suspiciunea generalizată care porneşte de la premiza vinovăţiei, manipularea - sunt componentele lui de bază. Securismul este astăzi bine reprezentat în prea multe medii ale societăţii noastre. Eu imi doresc să putem consolida împreună, instituţii ale statului, clasa politică şi societatea civilă, pentru ca România să se vindece de securism şi să lase, în sfârşit, în urmă practicile fostei Securităţi.

Despre Securitate şi securism trebuie să învăţăm în manualele de istorie, nu să ne dorim reluarea practicilor lor. Toată activitatea SRI din ultimii ani a avut ca obiectiv îndepărtarea de trecutul comunist, modernizarea instituţiei în spirit democratic şi apropierea sa continuă de standardele de performanţă ale partenerilor euro-atlantici. Sunt primul director al SRI care a condamnat public Securitatea în ansamblul ei. Despre spiritul democratic ce guvernează activitatea SRI las să vorbească rezultatele din ultimii ani ale instituţiei pe care o conduc.

În aceşti ani, tot ce am iniţiat a fost în sensul modernizării şi creşterii eficienţei, în paralel cu menţinerea echilibrului între libertate şi nevoia de securitate. Acelaşi spirit, al echilibrului, ar trebui să domine şi noua legislaţie, în opinia mea. În 2016, la un an de la preluarea mandatului, am spus ceva ce susţin şi în prezent: cred că dincolo de celelalte prevederi, ar trebui stipulat în lege că funcţia de Director a unei astfel de structuri de informaţii să fie limitată la maximum două mandate, pentru că prea multă putere poate dăuna democraţiei.

Cred în continuare acest lucru şi mi-aş dori ca o astfel de prevedere să fie introdusă în noua legislaţie adoptată de Parlament. Sunt Directorul în mandatul căruia Serviciul Român de Informaţii a predat aproape toate dosarele fostei Securităţi pe care Serviciul nu le predase anterior (spun aproape pentru că CNSAS a oprit primirea tuturor dosarelor din lipsa de spaţiu).

Menţionez că această predare priveşte dosare care anterior fuseseră păstrate din raţiuni de siguranţă naţională, dosarele de cadre ale foştilor ofiţeri de Securitate şi nu în ultimul rând cartoteca şi evidenţele informatice ale fostei poliţii politice, un instrument care va îmbunătăţi considerabil accesul cetăţenilor la documentele epocii comuniste şi la îmbunătăţirea activităţii cercetătorilor acestei perioade.

Poate ar fi util în acest context să subliniez că SRI este singura dintre instituţiile deţinătoare de arhivă a fostei Securităţi care şi-a îndeplinit astfel datoria legală şi morală faţă de societate până acum. De asemenea, am evitat constant să reacţionăm, chiar şi atunci când au avut loc multiple atacuri politice, incorecte împotriva instituţiei şi a mea personal. În mandatul meu, Serviciul a trecut printr-o amplă reformă teritorială, iar astăzi, ca efect, suntem o instituţie mai suplă, mai eficientă, mai respectată în ţară şi în străinătate.

Am susţinut includerea, la Academia Naţională de Informaţii, a unor cursuri despre totalitarism pentru ca noile generaţii de ofiteri să fie pregătite în spirit democratic. Am auditat şi reformat întreaga şcoală doctorală astfel încât astăzi avem mecanisme transparente şi respectate academic în procesul de acordare a titlului de doctor. Numărul tinerilor care vor să se înscrie în SRI a crescut în ultimii ani, iar structura noastră este un partener de încredere în NATO şi UE, unde furnizam un număr însemnat de informaţii, în contextul războiului de agresiune împotriva Ucrainei purtat de Federaţia Rusă. La începutul anilor 90, ca tânăr absolvent, am fost la proteste publice pentru a cere aplicarea lustraţiei şi pentru o reformă morală în societate.

Şi cred în continuare că toate aceste procese ar fi trebuit să fi fost demarate şi finalizate în anii 90, pentru că multe din problemele curente îşi au radacini în perioadele tulburi de atunci. Repet ce am mai spus în ultimii ani - înţeleg personal foarte bine ce înseamnă abuzul unui stat cu instinct nedemocratic împotriva cetăţenilor săi şi, tocmai de aceea, cât timp voi fi într-o funcţie publică, voi lupta pentru ca astfel de abuzuri să nu se mai repete. Vă mulţumesc!”

Predoiu, despre legile securității: Nu am nicio informație oficială care să-mi permită să mă pronunț

Ministerul Justiției nu a fost sesizat oficial cu privire la avizarea vreunui act normativ în domeniul securității naționale, a precizat ministrul Cătălin Predoiu.

„Ministerul Justiției nu a fost sesizat oficial cu privire la avizarea vreunui act normativ din această zonă (a securității naționale - n.r.) și nu are în competență, în portofoliu inițierea unui act normativ în această zonă. Nu avem inițiativă legislativă decât în legătură cu domeniul Justiției. Nu avem nicio informație oficială care să-mi permită să mă pronunț o poziție în legătură cu aceste proiecte de lege”, a spus ministrul Justiției, Cătălin Predoiu.

De asemenea, a precizat că, în momentul în care legile securității naționale vor ajunge la Ministerul Justiției, vor fi analizate și avizate.

Președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, lider PSD, spunea pe 7 iunie că proiectele legilor securității naționale nu au fost discutate în coaliția de guvernare. Întrebat cine le-a redactat, el a răspuns: „Presupun că fiecare instituție în parte, urmând apoi să intre la avizare”.

Legile Securităţii. Klaus Iohannis: Cineva, ştim cine, a considerat că e bine să îl dea pe surse. E un draft. Mă voi asigura să fie corectat

Preşedintele Klaus Iohannis dă asigurări că proiectul "legilor securităţii" este doar un draft şi că va fi corectat. 

"Noi avem anumite legi pe domeniul securității naționale care au fost făcute la începutul anilor 90, când democrația a fost nouă, s-a încercat să se construiască instituții moderne, europene, care respectă drepturile cetățenilor, însă, în timp, lucrurile trebuie adaptate contextului. Pentru asta a fost întocmit un proiect. Acum ne aflăm în faza în care avem primul draft. Acesta nu e destinat publicului larg, ci urmează să fie analizat de guvern, de CSAT, apoi de Parlament. Cineva - și știm cine - a considerat că e bine să-l dea pe surse. Este o eroare majoră, fiindcă oamenii sunt îngrijorați, cu toate că avem un prim draft”, spune Klaus Iohannis.

Șeful statului afirmă că „nu-și dorește nimeni o restaurație a vechii securități sau o încălcare a drepturilor cetățenești”.

"Astea sunt niște speculații care sunt pur și simplu eronate. Eronată e și scurgerea acestor prime forme către media. Personal, mă voi îngriji ca acolo unde draftul nu a avut o formă corespunzătoare timpurilor noastre să fie corectat. Aceste îngrijorări nu sunt necesare. Este un demers natural și, în final, îmi doresc o legislație modernă”, adaugă Iohannis.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News