Leul românesc nu mai ”moare” în 2015. Intrarea în zona euro, amânată cu cel puțin doi ani

Intrarea în zona euro se amână , așa cum a cerut, săptămâna trecută, Traian Băsescu.  Potrivit unui document guvernamental, nicio dată precisă nu mai este vizată pentru adoptarea monedei euro.  Termenul de 1 ianuarie 2015 era menţionat de fiecare dată când se discutau strategiile economice pe termen mediu și lung. România va folosi intervalul  2013-2014 pentru intrarea în ERM-II, mecanismul european al ratelor de schimb, potrivit noului program de convergenţă. În documentul precedent, elaborat de Guvern în primăvara anului trecut, se aprecia că moneda naţională nu va putea intra în mecanismul ratei de schimb II (ERM-II) "mai devreme de 2012", iar pentru moneda euro era stabilit în mod distinct că va fi adoptată la 1 ianuarie 2015.

Documentul care recunoaște că 2015 nu va fi  data de ”deces” a leului a fost obținut  de Mediafax şi face parte dintr-un angajament pe care Executivul urmează să îl transmită Comisiei Europene.  Intrarea în ERM-II, mecanismul european al ratelor de schimb, este etapa premergătoare aderării la zona euro. Înainte de a intra în zona euro, o ţară trebuie să respecte criteriile economice incluse în Tratatul de la Maastricht, respectiv să se afle timp de doi ani în ERM-2, în cadrul căruia moneda naţională să fluctueze într-un intervalul de plus-minus 15% faţă de euro.

Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR, a declarat în luna septembrie că probabilitatea ca România să nu poată intra în mecanismul ratelor de schimb în 2012, condiţie obligatorie pentru intrarea în zona euro în 2015, este foarte ridicată, însă obiectivul trebuie menţinut ca semnal politic.

Mai mulţi oficiali, printre care preşedintele Traian Băsescu şi guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, au vorbit însă în ultima vreme de posibilitatea amânării intrării României la zona euro faţă de calendarul actual de aderare, care stabileşte adoptarea euro în 2015.

Cele mai multe opinii vorbesc de o amânare de cel mult doi ani, perioadă în care România ar putea continua reformele structurale, beneficiind de avantajul unei politici monetare independente. În acest interval, banca centrală ar putea calibra mai bine rata de schimb la care se va face trecerea de la leu la euro.

Şi şeful misiunii FMI de evaluare a acordului cu România, Jeffrey Franks, s-a pronunţat pe această temă, declarând la începutul anului că ţările cu regim flexibil al cursului de schimb, printre care şi România, nu trebuie să se grăbească cu aderarea la euro, ci să profite de avantajul unei politici monetare proprii.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News