Liber-profesioniştii români, cei mai expuşi riscului de sărăcie şi excluziune socială din UE

Aproape un sfert (23,6%) dintre liber-profesioniştii cu vârsta de cel puţin 18 ani din Uniunea Europeană erau expuşi în 2021 riscului de sărăcie şi excluziune socială, pe primul loc în UE fiind de departe liber-profesioniştii din România, în rândul cărora 70,8% erau expuşi acestui risc, arată datele publicate joi de Eurostat.

Oficiul european de statistică subliniază faptul că România a înregistrat şi cea mai mare creştere a procentului de liber-profesionişti expuşi riscului de sărăcie şi excluziune socială în 2021 comparativ cu 2020, cu un salt de 5,1 puncte procentuale.

Alte state membre UE unde liber-profesioniştii sunt expuşi unui risc deosebit de sărăcie şi excluziune socială sunt Portugalia şi Estonia, cu 32,4%, respectiv 32,2%.

La polul opus, mai puţin de 10% dintre liber-profesioniştii din Irlanda, Cipru, Ungaria şi Cehia erau expuşi în 2021 riscului de sărăcie şi excluziune socială. Situaţia liber-profesioniştilor s-a îmbunătăţit, în 2021 comparativ cu 2020, în 11 state membre UE, însă Irlanda şi Ungaria au raportat cea mai mare reducere a procentului de liber-profesionişti expuşi riscului de sărăcie şi excluziune socială, cu 3,2, respectiv 3,7 puncte procentuale.

Eurostat mai informează că liber-profesioniştii au reprezentat singura categorie care a înregistrat o agravare a riscului de sărăcie în 2021 comparativ cu 2020, în condiţiile în care riscul a crescut de la 22,6% până la 23,6%. În aceeaşi perioadă, riscul de sărăcie şi excluziune socială a scăzut pentru şomeri, pensionari şi angajaţi cu 1,6, 0,6 şi respectiv 0,3 puncte procentuale.

MIPE: Sprijin pentru integrarea românilor pe piața muncii

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020, a lansat  3 apeluri de proiecte, în valoare totală de 117 milioane de euro, pentru sprijinirea calificării profesionale pentru meserii de bază și integrarea pe piața muncii a persoanelor vulnerabile.

Aceste măsuri vizează sprijinirea integrării pe piața muncii pentru categoriile vulnerabile, printre care tineri, șomeri și persoane inactiveAngajatorii care încadrează în muncă persoane defavorizate beneficiază de o sumă în cuantum de 2.250 lei, cu obligația menținerii raporturilor de muncă sau de serviciu cel puțin 18 luni

„Ne confruntăm cu următoarea situație: Pe fondul condițiilor dificile generate de criza economică la care se adaugă progresul tehnologic și, nu în ultimul rând, îmbătrânirea populației, economia românească trebuie să gestioneze probleme serioase în domeniul utilizării forţei de muncă, cu o serie de distorsiuni pe piaţa muncii, care se traduc prin coexistenţa unui deficit de forţă de muncă. Venim cu acest pachet de măsuri personalizate de 117 milioane de euro pentru a răspunde nevoii de creştere a gradului de informare şi educare a populaţiei, adresate mai ales celor vulnerabili. În același timp, reușim astfel să susținem meseriile de bază din economia națională”, a transmis ministrul Macel Boloș.

Apelurile lansate sunt următoarele:

– apelul competitiv „Îmbunătățirea nivelului de competențe profesionale și creșterea gradului de ocupare a șomerilor și persoanelor inactive în corelare cu nevoile pieței muncii”, aferent Programului Operațional Capital Uman 2014-2020, Axa Prioritară 3 – Locuri de muncă pentru toți, în valoare de 60 de milioane de euro.

– apelul non-competitiv „Stimularea mobilității și subvenționarea locurilor de muncă pentru șomeri și persoane inactive, persoane de etnie Romă, persoane din mediul rural”, aferent Programului Operațional Capital Uman 2014-2020, Axa Prioritară 3 – Locuri de muncă pentru toți, în valoare de 50 de milioane de euro.

– apelul non-competitiv „Măsuri pentru tinerii NEET II- Subvenționarea locurilor de muncă”, aferent Programului Operațional Capital Uman 2014-2020, Axa Prioritară 2 – Îmbunătăţirea situaţiei tinerilor din categoria NEETs, în valoare de 7 milioane de euro.

„România încă se confruntă cu provocări majore pe piața muncii, atât în ceea ce privește ocuparea, cât și sărăcia. Sunt probleme cauzate, pe deoparte de contextul economic general, dar și de legătura slabă a sistemului de educație cu cererea reală de competențe și lipsa de experiență în muncă, fapt care duce la rate reduse de inserție pe piața muncii. Prin lansarea acestor apeluri de proiecte ne concentrăm asupra priorităților imediate pentru România, reprezentând o sursă importantă de investiții privind ocuparea forței de muncă, educația, combaterea sărăciei și sprijinirea serviciilor sociale”, a transmis secretarul de stat Bogdan Simcea.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

Cele mai noi știri
Cele mai citite știri

Copyright 2024 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: [email protected]


cloudnxt2
YesMy - smt4.5.3
pixel