Liceu Romano - Catolic. Motivare CCR: Are un veritabil caracter individual

'Curtea constată că legea, ca act juridic al Parlamentului, reglementează relaţii sociale generale, fiind, prin esenţa şi finalitatea ei constituţională, un act cu aplicabilitate generală. Or, în măsura în care domeniul de incidenţă al reglementării este determinat concret, dată fiind raţiunea 'intuitu personae' a reglementării, aceasta are caracter individual, ea fiind concepută nu pentru a fi aplicată unui număr nedeterminat de cazuri concrete, în funcţie de încadrarea lor în ipoteza normei, ci (...) într-un singur caz, prestabilit fără echivoc. (...) Aplicând aceste considerente de principiu la prezenta cauză, Curtea reţine că legea supusă controlului de constituţionalitate are un veritabil caracter individual, fiind adoptată nu în vederea aplicării unui număr nedeterminat de cazuri concrete, ci într-un singur caz prestabilit, respectiv pentru înfiinţarea Liceului Teologic Romano-Catolic II Rákóczi Ferenc', se arată în motivare.

Observații CCR

CCR observă că, prin Legea Educaţiei Naţionale, legiuitorul a stabilit în sarcina autorităţilor administraţiei publice locale competenţa de a dispune cu privire la înfiinţarea, desfiinţarea, fuziunea sau divizarea unităţilor de învăţământ de stat, confesional şi particular, din reţeaua şcolară a unităţilor de învăţământ preuniversitar. 'Normele legale constituie expresia principiului constituţional al autonomiei locale, Constituţia stabilind expres că autorităţile administraţiei publice prin care se realizează acest principiu, în comune şi în oraşe, sunt consiliile locale alese şi primarii aleşi, în condiţiile legii. (...) Având în vedere dispoziţiile constituţionale şi legale invocate, Curtea apreciază că Parlamentul nu se poate subroga în competenţa originară a autorităţilor administraţiei publice locale de a organiza reţeaua şcolară a unităţilor de învăţământ de stat şi particular preuniversitar, întrucât are doar atribuţia constituţională de a crea cadrul legislativ necesar organizării învăţământului de toate gradele în unităţi de stat, particulare şi confesionale, iar nu şi pe cea de a dispune, prin lege, cu privire la înfiinţarea, desfiinţarea, fuziunea sau divizarea unităţilor de învăţământ de stat, confesional şi particular. Aplicarea legii, gestionarea serviciilor publice, respectiv asigurarea cadrului necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes local privind educaţia se realizează de către autorităţile locale în interesul cetăţenilor', se mai menţionează în motivare.

Plenul CCR s-a pronunţat pe 19 martie, în cadrul controlului anterior promulgării, asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru înfiinţarea Liceului Teologic Romano-Catolic II Rakoczi Ferenc, sesizare formulată de 66 de deputaţi aparţinând grupurilor parlamentare PNL şi PMP. 'În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate formulată şi a constatat că Legea pentru înfiinţarea Liceului Teologic Romano-Catolic II Rakoczi Ferenc este neconstituţională', preciza atunci CCR. În motivarea soluţiei pronunţate, Curtea a reţinut că dreptul de a dispune cu privire la înfiinţarea, desfiinţarea, fuziunea sau divizarea unităţilor de învăţământ de stat, confesional şi particular, preuniversitare, aparţine autorităţilor administraţiei publice locale, cu avizul conform al inspectoratelor şcolare. 'Operaţiunea juridică se circumscrie domeniului de reglementare al actelor cu caracter infralegal, administrative şi nu corespunde finalităţii constituţionale a activităţii de legiferare, care presupune reglementarea unei sfere cât mai largi de relaţii sociale generale, în cadrul şi în interesul societăţii', arată CCR.

[citeste si]

În cadrul controlului, Curtea nu a analizat legea criticată prin raportare la dreptul cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale de a învăţa în limba lor maternă şi nici oportunitatea înfiinţării unităţii de învăţământ, ci, constatând că legea criticată dispune cu privire la înfiinţarea unei persoane juridice, deci având caracter individual, Curtea a reţinut încălcarea principiului separaţiei puterilor în stat, prevăzut de articolul 1 alineatul (4) din Constituţie, a principiului egalităţii în drepturi, prevăzut de articolul 4 alineatul (2) şi articolul 16 alineatul (1) şi (2) din Constituţie, şi a rolului Parlamentului, prevăzut de articolul 61 alineatul (1) din Constituţie. Mai mult, arată CCR, autoritatea legiuitoare a încălcat sfera de competenţă a autorităţii executive locale, care se bucură de protecţia constituţională a principiului autonomiei locale, prevăzut de articolul 120 alineatul (1) şi articolul 121 alineatul (1) şi (2) din Constituţie, potrivit Agerpres.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News