Netanyahu va pune capăt războiului doar când Hamas va fi complet distrus. Nicio șansă pentru încetarea focului

Benjamin Netanyahu a reiterat că Hamas trebuie să fie complet distrus înainte ca Israelul să accepte să pună capăt războiului din Gaza, punând sub semnul întrebării anunțul lui Joe Biden privind o nouă propunere de încetare a focului condusă de Israel.

Premierul israelian a făcut o declarație sâmbătă, în timpul Shabbatului evreiesc, în care a spus: „Condițiile Israelului pentru a pune capăt războiului nu s-au schimbat: distrugerea capacităților militare și de guvernare ale Hamas, eliberarea tuturor ostaticilor și asigurarea faptului că Gaza nu mai reprezintă o amenințare pentru Israel".

"Ideea că Israelul va fi de acord cu o încetare permanentă a focului înainte ca aceste condiții să fie îndeplinite este un lucru care nu are nicio șansă", a adăugat el.

Comentariile vin după anunțul dramatic făcut de Biden vineri seara târziu, în care a îndemnat Hamas să accepte ceea ce a spus că este "o nouă foaie de parcurs în trei fraze" pentru o încetare permanentă a focului în războiul care durează de nouă luni, prezentată de Israel.

Hamas a emis vineri o declarație în care a afirmat că a primit "pozitiv" propunerile, după ce cu doar o zi înainte și-a reiterat poziția potrivit căreia nu se va angaja în negocieri atât timp cât operațiunile militare israeliene continuă în Fâșia Gaza.

Propunerea, a spus Biden, "creează, de asemenea, o «zi de după» mai bună în Gaza fără Hamas la putere". El nu a detaliat cum ar putea fi realizat acest lucru. Gruparea islamistă susținută de Iran nu a dat niciun indiciu că ar putea să se retragă sau să se dezarmeze în mod voluntar.

„Nu se poate ajunge la niciun acord înainte de a fi îndeplinită cererea de retragere a armatei de ocupație și de încetare a focului", a spus Mahmoud Mardawi, un oficial pentru televiziunea qatareză. Hamas își menține angajamentul de a distruge Israelul.

Reacțiile mai multor oficiali la anunțul lui Biden

Anunțul lui Biden a fost salutat de liderii mondiali, în ciuda aparentei ezitări israeliene. Secretarul general al ONU, António Guterres, a făcut apel la "toate părțile să profite de această oportunitate pentru o încetare a focului, eliberarea tuturor ostaticilor, garantarea accesului umanitar neîngrădit și, în cele din urmă, o pace durabilă în Orientul Mijlociu".

Ministrul britanic de externe, David Cameron, a îndemnat Hamas să accepte propunerea. "Așa cum am susținut de mult timp, o încetare a luptelor poate fi transformată într-o pace permanentă dacă suntem cu toții pregătiți să facem pașii potriviți. Haideți să profităm de acest moment și să punem capăt acestui conflict", a declarat el.

Ministrul german de externe, Annalena Baerbock, a declarat că oferta israeliană "oferă o rază de speranță și o posibilă cale de ieșire din impasul în care se află războiul", iar șefa UE, Ursula von der Leyen, a salutat o abordare "echilibrată și realistă" pentru a pune capăt vărsării de sânge.

Dar, în ciuda descrierii de către Biden a acordului de pace ca fiind o propunere israeliană, a existat incertitudine cu privire la faptul că guvernul lui Netanyahu a susținut pe deplin planul. Discursul președintelui american - cel mai puternic apel al său de până acum la încetarea războiului - a părut să fie conceput pentru a exercita presiuni asupra Israelului la fel de mult ca și asupra Hamas.

Liderul opoziției israeliene, Yair Lapid, l-a îndemnat pe Netanyahu să accepte un acord privind ostaticii și încetarea focului

Din cauza Shabbatului, când mulți oameni sunt deconectați de device-uri, nu a existat o reacție imediată la discursul lui Biden în Israel sau la comentariile lui Netanyahu. Liderul opoziției israeliene, Yair Lapid, l-a îndemnat pe Netanyahu să accepte un acord privind ostaticii și încetarea focului, afirmând că partidul său centrist Yesh Atid l-ar susține chiar dacă facțiunile de dreapta din coaliția de guvernare s-ar răzvrăti - ceea ce înseamnă că un acord ar avea șanse să treacă în parlament.

"Guvernul Israelului nu poate ignora discursul de consecință al președintelui Biden. Există un acord pe masă și acesta ar trebui încheiat", a declarat el.

Anunțul neașteptat al lui Biden vine la două săptămâni după ce Netanyahu a respins o nouă propunere și ar fi spus delegației israeliene că "nu știu cum să negocieze".

Cam în aceeași perioadă, consilierul pentru securitate națională al SUA, Jake Sullivan, ar fi plecat dintr-o vizită în regiune spunând că nu crede că Netanyahu ar putea sau s-ar angaja într-un proces de pace pe termen lung.

Familiile ostaticilor israelieni au declarat că a fost o întâlnire "agresivă"

De asemenea, aceasta vine în urma a ceea ce familiile ostaticilor israelieni au declarat că a fost o întâlnire "agresivă", joi, cu consilierul pentru securitate națională al țării, Tzachi Hanegbi, care le-a spus că guvernul nu este dispus să își sacrifice obiectivele de război pentru a-i aduce acasă pe toți ostaticii.

"Știm că guvernul a făcut foarte multe pentru a întârzia ajungerea la un acord, iar acest lucru a costat viețile multor oameni care au supraviețuit în captivitate săptămâni și săptămâni și luni și luni", a declarat Sharone Lifschitz, a cărei mamă, Yocheved, a fost eliberată în noiembrie. Tatăl ei, Oded, se află încă în Gaza.

Orice concesie făcută palestinienilor este complet neplăcută pentru partenerii de coaliție de extremă-dreapta ai premierului, care au jurat să prăbușească guvernul său de coaliție dacă se fac astfel de mișcări. Netanyahu consideră că rămânerea în funcție este cea mai bună șansă a sa de a învinge acuzațiile de corupție, pe care le neagă.

Presiuni asupra lui Netanyahu

Cu toate acestea, liderul israelian se confruntă, de asemenea, cu o presiune tot mai mare din partea șefilor săi militari și de informații, precum și a membrilor centriști din cabinetul său de război, pentru a schița un plan de administrare și reconstrucție a Gaza după încheierea războiului. Benny Gantz, un rival important care s-a alăturat guvernului de urgență de uniune al lui Netanyahu după 7 octombrie, a declarat că va demisiona dacă premierul nu se angajează să elaboreze un plan pentru "ziua de după" până la termenul limită de 8 iunie.

Dar, într-un posibil semn că acest lucru ar putea fi amânat, Gantz și-a exprimat sâmbătă aprecierea față de Biden și a cerut ca administrația de război israelian să fie convocată "pentru a decide următorii pași".

Netanyahu ar putea avea în curând șansa de a riposta la Washington. Biroul său a declarat că a acceptat o invitație de a se adresa ambelor camere ale Congresului - ceea ce l-ar face primul lider străin care are o astfel de apariție de patru ori.

Premierul israelian a declarat că se simte onorat și că va folosi această ocazie pentru a le spune "reprezentanților poporului american și întregii lumi adevărul despre războiul nostru justificat împotriva celor care caută să ne distrugă", potrivit Reuters.

Noua foaie de parcurs nu diferă în mod semnificativ de propunerile anterioare, deși New York Times a relatat că Israelul a făcut concesii semnificative în timpul discuțiilor care au avut loc la Paris săptămâna trecută între directorul CIA, Bill Burns, și șeful Mossad, David Barnea, cu privire la numărul de ostatici care vor fi eliberați inițial.

Cele 3 faze ale păcii Israel-Hamas

În cursul zilei de sâmbătă, Statele Unite, Qatar și Egipt au îndemnat Hamas și Israelul să finalizeze un acord "care să întruchipeze principiile" prezentate de Biden pentru a pune capăt războiului din Gaza.

Discuțiile mediate de Egipt și Qatar, cu sprijinul SUA, se poticnesc de luni de zile din cauza unei confruntări a pozițiilor de bază.

O primă fază ar consta într-o încetare a focului de șase săptămâni, care ar putea fi prelungită, în care Hamas ar urma să elibereze "un număr de ostatici”, inclusiv femei, bătrâni și răniți, în schimbul unei retrageri israeliene din zonele populate din Gaza și a eliberării a sute de prizonieri palestinieni.

În cea de-a doua fază, tot de șase săptămâni, toți ostaticii rămași vor fi eliberați, Israelul se va retrage complet din Gaza, iar ambele părți se vor angaja la un armistițiu de durată. În cea de-a treia, ar începe reconstrucția majoră în Gaza.

Aproximativ 1.200 de persoane, majoritatea civili, au fost ucise în atacul Hamas din 7 octombrie, iar alte 250 au fost luate ostatice, iar aproximativ 36.000 de persoane au fost ucise de Israel în războiul care a urmat în Gaza, potrivit Ministerului palestinian al Sănătății, care nu face distincție între decesele civililor și cele ale combatanților.

Un acord de eliberare a ostaticilor și a prizonierilor în noiembrie a eșuat după o săptămână, iar de atunci negocierile de încetare a focului au eșuat în mod repetat.

Israelul a fost dispus doar să suspende războiul în schimbul ostaticilor, afirmând că va relua campania de eliminare a amenințării Hamas. Hamas dorește ca orice acord să implice măsuri israeliene concrete pentru a pune capăt războiului, cum ar fi o retragere completă a trupelor.

Forțele terestre israeliene au continuat sâmbătă să avanseze în centrul orașului Rafah din sudul Fâșiei Gaza, în cadrul unei operațiuni care a provocat strămutarea a aproximativ 1 milion de persoane.

Decizia Israelului de luna trecută de a trimite trupe terestre în Rafah, principala poartă de acces care leagă Gaza de lumea exterioară, a dus la eșecul ultimei runde de negocieri pentru încetarea focului, menite să prevină asaltul. De asemenea, a perturbat în mod semnificativ livrările de ajutoare, conform The Guardian.

CITEȘTE ȘI: 

Joe Biden: Este timpul ca acest război să se încheie

Netanyahu anunță că nu va fi o încetare a focului în Gaza până când Hamas nu va fi distrus

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News