EXCLUSIV  Limba română vs. limba moldovenească. Argumentul lui Petru Hadârcă (regizor), dedicat rusofonilor / video

În această toamnă, înainte de Reuniunea Teatrelor Naționale Românești la Chișinău, Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Chișinău în colaborare cu Institutul Cultural Român au organizat o prezentare de tip showcase a celor mai bune producții ale sale. 11 spectacole din repertoriul curent al Teatrului „Mihai Eminescu” au putut fi vizionate de curatorii de festivaluri internaționale, de critici, jurnaliști și specialiști în domeniul artelor spectacolelor din România, Italia, Israel, Spania, dar și de publicul larg.

Prezent în studioul DC News, Petru Hadârcă a vorbit despre relația strânsă dintre România și Republica Moldova, susținând că ei sunt români, nu moldoveni, iar limba pe care o vorbesc este cea română. 

Eminescu nu putea să scrie în două limbi

„La Chișinău, în Republica Moldova, sunt și mulți rusofoni. Lor cum vă adresați? Cum îi puteți lămuri?”, a întrebat Val Vâlcu. 

„Le aduc deseori exemple celor rătăciți care stau de 30 de ani, iertată-mi fie expresia, „cu fundu-n două limbi", pentru că la noi, la nivel politic, este șantajabilă expresia asta și este folosită în campanii electorale. Că noi suntem moldoveni, limba moldovenească.

Eu le aduc un argument foarte sigur pe care l-am învățat. Eu mi-am făcut facultatea la Moscova (...) unde am avut norocul să am profesori din elita veche care au făcut gulagul. În anul 1980, profesorul de literatură rusă ne-a spus: „Măi copii, nu poate poetul vostru național, Eminescu, să scrie în două limbi, în moldovenească și în română. Româna este limba voastră. Numai o mediocritate poate să creadă că Eminescu scria, deodată, în două limbi diferite.”

Asta le spun și politicienilor care încearcă să se ascundă după limba moldovenească care nu există. Europenii nu înțeleg momentul ăsta și trebuie să venim cu anumite argumente.”, a spus Petru Hadârcă. 

"Dacă ne uităm la politica de sprijinire a cetățenilor din Moldova, inclusiv prin acordarea cetățeniei, vedem că lucrul ăsta nu prea ajută în alegeri pentru că pleacă în Occident la lucru și acasă rămân adversarii.", a completat Val Vâlcu. 

„Aici e nevoie de noi, cei care venim cu emoția artistică în scenă, și având cât mai multe poduri culturale, cât mai multe schimburi, eu mă bucur imens că pe lângă Reuniunea Teatrelor Naționale avem și Bookfest-ul care e la Chișinău. Avem și carte românească care ar trebui să vină mult mai multă.", a spus Petru Hadârcă. 

Înainte de 1989, în Basarabia, nu existau cărți editate în România

„Înainte de '89 dacă erai prins că citești o carte editată dincolo de Prut erai arestat. E cazul celor care au făcut facultatea la Moscova în '70 și s-au întors actori ai Teatrului Național. La Moscova era librăria „Drujba" de unde puteai procura cărți în limba română, în limba germană, cărți din țările Pactului de la Varșovia. La Chișinău era interzis și când s-au întors ei, în curtea Teatrului, i-au pus să scoată toate cărțile care au fost rupte și aruncate pentru că erau edituri din România.

Noi, cei care am făcut facultatea tot acolo, am avut noroc de această librărie. Banii pe care îi câștigam lucrând în orele de serviciu, noaptea, în calitate de hamal la un combinat de restaurante,  îi dădeam pe procurare de cărți.", a spus Petru Hadârcă. 

Marii scriitori români, tratați ca burghezi

„La noi, până în anul 1991, în Basarabia, la școală se predau numai trei scriitori la literatură: Eminescu, Creangă și Alecsandri. Atât. Nu știam de Caragiale, Rebreanu, Bacovia, Blaga, Arghezi.”, a spus Petru Hadârcă. 

„Din cauza că erau burghezi sau că erau români?", a întrebat Val Vâlcu. 

„Erau tratați ca burghezi.", a spus Petru Hadârcă la interviurile DC News. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News