Raportul Bruxelles-ului despre statul de drept din România. Principalele preocupări ale Comisiei Europene

De la aderarea la UE în 2007, reformele României în domeniile justiției și anticorupție au a fost urmărite de Comisie prin Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV), se arată în raportul Comisiei Europene.

MCV continuă în paralel cu mecanismul statului de drept, din care România este parte integrantă – ca orice alt stat membru – până la toate reperele
sunt îndeplinite satisfăcător, scrie în raportul Comisiei Europene.

Sistemul de justiție este în curs de reforme structurale menite să abordeze o serie de probleme de lungă durată. Guvernul a adoptat o nouă strategie judiciară și un plan de acțiune aferent pentru 2022-2025 și implementează proiecte de îmbunătățire a digitalizării sistemului de justiție, așa cum este planificat în Planul de Recuperare și Reziliență al României, arată raportul.

Preocupări asupra desființării SIIJ

Tot potrivit Comisiei Europene, în timp ce Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiția (SIIJ) a fost desființată, rămân totuși unele preocupări legate de noul sistem de anchetă și urmărirea penală a infracțiunilor în justiție.

Regulile privind sancțiunile disciplinare precum și puterile extinse și lipsa de responsabilitate a Inspectorului Judiciar Șef continuă să genereze preocupările privind independența justiției, care se așteaptă să fie abordate de noile proiecte de legi a justiției care se află în curs de pregătire.

Deficitul de magistrați 

Comisia Europeană consideră că nu s-a înregistrat nicio îmbunătățire semnificativă în ceea ce privește deficitul de magistrați. Eficiența în cauzele civile și comerciale rămâne stabilă, în scădere considerabil pentru instanțele administrative, mai spune raportul Comisiei Europene.

Strategia anticorupție pentru 2021-2025 a fost adoptată, iar implementarea sa efectivă se bazează pe sprijinul politic pentru implementarea unor reforme legislative importante.

Despre eliminarea corupției și activitatea DNA 

Raportul CE este de părere totuși că eficacitatea anchetei și a sancționării corupției s-a îmbunătățit în continuare, inclusiv prin avansarea în cazurile care fuseseră în așteptare de ani de zile.

Direcția Națională Anticorupție a continuat să-și îmbunătățească istoricul cu rezultate bune, dar provocările operaționale, inclusiv dificultatea de a recruta procurori, rămân de rezolvat.

În ceea ce privește noul sistem care înlocuiește SIIJ, impactul acestuia asupra investigației și urmăririi penale a corupției infracțiunile rămân de văzut. Au fost luate măsuri pentru finalizarea Codurilor Penale revizuite.

Cadrul legal privind integritatea rămâne fragmentat și nu există prevederi uniforme privind ușile rotative pentru funcționarii publici sau regulile de lobby pentru deputați.

Despre finanțarea partidelor politice

Raportul Comisiei Europene arată că transparența finanțării partidelor politice este limitată. Numirea Președintelui Agenției Naționale de Integritate și noua platforma de declarare electronică a bunurilor a permis agenției să lucreze mai eficient.

Despre serviciile mass-media 

Raportul Comisiei Europene consideră că nu există suficientă transparență cu privire la difuzarea conținutului plătit de partidele politice în afara campaniilor electorale, iar accesul jurnaliştilor la informaţie rămâne deficitar.

Cazurile de amenințări, hărțuire și violență fizică împotriva jurnaliștilor sunt mai îngrijorătoare comparativ cu anul trecut.

Despre lipsa consultărilor publice în procesul legislativ și a guvernării pe baza ordonanțelor de Urgență

Potrivit Raportului Comisiei Europene, modificările frecvente ale legislației, utilizarea regulată a ordonanțelor de urgență și practica limitată a consultărilor publice continuă să ridice îngrijorări.

Recomandările Comisiei Europene 

Pe lângă angajamentele asumate în cadrul PNRR referitoare la anumite aspecte ale sistemului de justiție, cadrul anticorupție și al procesului legislativ,  și recomandările din cadrul MCV, Comisia Europeană recomandă: 

• Asigurarea faptului că revizuirea Legilor Justiției consolidează garanțiile pentru independența justiției, inclusiv pentru reformarea regimului disciplinar al magistraților și luarea de măsuri pentru a aborda preocupări cu privire la cercetarea și urmărirea penală a infracțiunilor din justiție, luând în considerare standardele europene și avizele relevante ale Comisiei de la Veneția.

• Introducerea regulilor de lobby pentru membrii Parlamentului.

• Abordarea provocărilor operaționale ale Direcției Naționale Anticorupție, inclusiv în ceea ce privește recrutarea de procurori și monitorizarea îndeaproape a impactului noului sistem asupra investigațiilor și urmărirea penală a infracțiunilor de corupție în justiție.

• Consolidarea regulilor și mecanismelor pentru a spori guvernanța independentă și independența editorială a mass-media de serviciu public, ținând cont de standardele europene privind serviciul public mass-media.

• Asigurarea unei consultări publice eficiente înainte de adoptarea proiectelor de lege.

• Continuarea eforturilor de a înființa o Instituție Națională pentru Drepturile Omului.

Documentul poate fi consultat integral AICI.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News