EXCLUSIV  Lipsa prevenției în România și cel mai mare risc la adresa sănătăţii publice. Wiener: Unul din două decese vasculare i se datorează direct

Cel mai mare risc la adresa sănătăţii publice

"Riscul nutriţional este cel mai mare risc la adresa sănătăţii publice. Unul din două decese vasculare se datorează direct şi nemijllocit alimentaţiei defective. Este un lucru cunoscut şi apare şi în planul european de cancer. Recomandarea ca statele membre să facă pași concreţi în ameliorarea riscului nutrițional, nu mai vorbesc despre toate entitățile care servesc politicile în domeniul cardiovascular Nutriscorul, acest sistem de semaforizare alimentară, este implementat în multe ţări din UE, la nivel voluntar deocamdată. Nu există o obligativitate a folosirii lui, dar acolo unde a fost folosit lucrurile sunt clare. Pe de-o parte, clientul, consumatorul are acces nemijlocit la informații despre calitatea nutrițională a produsului pe care îl cumpără, pentru că forma clasică de etichetare este una inertă din punct de vedere al informării. Pe de altă parte, şi consumatorii doresc să aibă cât mai multe produse verzi sau măcar galbene. Adică începi acest proces de reformulare şi de aducere a acelor alimente care pot fi aduse într-o zonă cu impact mai bun asupra stării de sănătate", a spus Adrian Wiener, în cadrul dezbaterii "Prevenția și descoperirea precoce a îmbolnăvirilor, soluții pentru creșterea rezilienței în sistemul sanitar”.

"55% dintre femeile din România nu au făcut niciodată un examen Babeș-Papanicolau"

"Sunt foarte multe lucruri de făcut, care pot fi prinse într-un pachet coerent, dacă vreţi, dedicat prevenţiei, care trebuie să beneficieze de suport instituţional şi financiar. Indicatorii ne arată, de exemplu, că 55% dintre femeile din România nu au făcut niciodată un examen Babeș-Papanicolau. Nu mai vorbesc de rata de acoperire, că nu avem programe naţionale de screening. Avem pe bază populaţională, aşa cum avem, de exemplu, recomandările directivei din 2006 în UE. De 16 ani! Sunt lucruri, politici publice validate deja, nu trebuie să inventăm mecanisme şi subsisteme de sănătate. Ele deja funcţionează în ţări care pun prevenţia pe primul loc. Sigur, pot fi gândite şi mecanisme de instituire mai accelerată a unei culturi a prevenţiei, pot fi gândite CASS-uri diferenţiate în funcție de îndeplinirea unor jaloane în ceea ce priveşte grija faţă de propria sănătate, prevenţia, consulturile periodice şi pachetul de prevenţie pe care fiecare ni-l putem asuma. Este o politică publică pe care putem să o luăm în discuţie, dar cred că este de ultimă instanţă. Toate celelalte lucruri ar trebui făcute anterior acestui lucru", a mai spus Wiener.

Dezbatere integrală, în materialul video de mai jos:

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News