EXCLUSIV  Literatura anilor '50. Daniel Cristea-Enache: Marele poet era Alexandru Toma. Blaga, Arghezi şi ceilalţi erau interzişi

Criticul literar Daniel Cristea-Enache a vorbit despre literatura anilor '50 și despre cum a influențat regimul comunist parcursul scriitorilor de la vremea aceea:

„Nu avem o istorie de autor în anii '50, dar, din fericire, avem cărți în care se argumentează cu elemente de ideologie primitivă, fiindcă o anumită ideologie poate fi introdusă într-un mod discret, subtil și ajutător într-o operă istoriografică, dar acolo sunt directivele partidului transpuse în literatură. De pildă, în anii '50, marele poet este considerat Alexandru Toma. În timp ce marii poeți interbelici sunt interziși, Blaga, Arghezi și ceilalți, A. Toma este marele poet al anilor '50, admis în Academie, un autor pe care nu-l mai citește nimeni astăzi, care nu ne spune nimic și dacă punem pe o coloană numele lui A. Toma și pe cealaltă coloană numele lui Blaga, ne dăm seama ce înseamnă o viziune de regim comunist asupra literaturii române.

Acest lucru s-a întâmplat în toate domeniile. La fel a fost și în istorie, și în științele sociale, și în filosofie, peste tot. A fost o răsturnare a valorilor și o plasare în top a celor care aveau orice alte merite, dar nu pe cele literare, deși în anii 50 erau critici și istorici foarte buni, Samuel Damian, Paul Georgescu, erau critici de finețe care au și dat cărți importante mai târziu, dar epoca în care ei scriau nu permitea asemenea istorii cât de cât obiective ale literaturii române.“, a spus, la emisiunea De Ce Citim, criticul literar Daniel Cristea-Enache.

Romanul pentru care Octavian Paler a fost pedepsit de comuniști: Au chemat muncitorii să demaște cartea

În cadrul emisiunii „De Ce Citim“, de la DC News, Daniel Cristea-Enache, critic literar, a venit cu detalii despre cum regimul comunist încerca să bagatelizeze operele marilor scriitori românia precum Otavian Paler, Geo Bogza sau Ana Blandiana:

"Înainte de Revoluție, scrisul lui (n.r. Octavian Paler) era cu atât mai prețios pentru publicul larg. Și el, și Geo Bogza, și Ana Blandiana, dar și alți intelectuali erau înconjurați atunci, în anii regimului comunist, de un discurs din acesta oficial, ceaușist, un limbaj de lemn, care făcea și mai prețioase, prin contrast, contribuțiile lor. Publicul era chiar dependent de aceste contribuții literale și publicistice ale acestor scriitori importanți.

Când apărea un roman de Marin Preda sau o carte de Octavian Paler se făceau cozi pentru a cumpăra romanul respectiv sau ajungea romanul să fie dat, cum se spunea pe atunci, pe sub mână sau pe sub tejghea, fiindcă se epuiza tirajul și trebuia să-l cunoști pe librar sau pe doamna librăreasă care îți punea de o parte. „Un om norocos“, de pildă, a fost un roman care a stârnit un mare impact, fiindcă Paler intrase în dizgrația regimului, deoarece semnase niște apeluri, niște liste ale intelectualilor, niște liste de protest împotriva a ceea ce se întâmpla și a fost pedepsit.

Când i-a apărut acest roman, „Un om norocos“, a fost introdus ca element de discuție și de demascare în niște ședințe așa cum se făceau în anii '50. Niște ședințe publice organizate cu muncitori care trebuiau să demaște cartea și pe autorul care o scrisese. Era în discuția colectivului acest roman al lui Octavian Paler. Să ne gândim ce impact avea în anii '80 un asemenea roman (...)“, a precizat, la DC News, Daniel Cristea-Enache (citește continuarea AICI).

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News