Guvernul își asumă răspunderea în Parlament. Ciolacu: Eu am multe defecte, dar cu siguranță nu pot să mint/ video

UPDATE 8: Nicolae Ciucă, liderul PNL, despre amendamentul referitor la Pilonul II de pensii:

„Eu nu-mi aduc aminte să fi discutat, iar acest subiect pentru Partidul Naţional Liberal a fost închis, dacă vă aduceţi aminte, de când a fost prima dată adus în spaţiul public. În momentul de faţă nici nu se pune problema unei astfel de abordări. Deci este un subiect care nu există. Deci pentru mine, pentru Partidul Naţional Liberal nu există un astfel de subiect”.

UPDATE 7: USR continuă protestul față de coaliția de guvernare:

UPDATE 6:

Marcel Ciolacu: „Vin astăzi în fața dumneavoastră pentru a angaja răspunderea Guvernului pe care îl conduc pe un pachet de măsuri care să reducă risipa bugetară și să pună punct modului în care cei puternici și cu foarte mulți bani se credeau de neatins! Vă spun cu toată responsabilitatea: de astăzi, s-a terminat cu dubla măsură! S-a terminat cu privilegiile la stat! S-a terminat cu excepțiile peste excepții din mediul privat! Și mai ales – s-a terminat cu banii făcuți ușor din evaziune fiscală! M-am săturat să aud că dacă nu ai privilegii, dacă nu ești șef la stat, atunci nu mai poți munci. Sau că, dacă nu ai ajutoare de stat, subvenții ori facilități fiscale atunci dai faliment sau ai voie să încalci legea!

M-am săturat să văd cum unii își pot plăti corect toate taxele, contribuțiile și impozitele, iar alții urlă ca din gură de șarpe că nu se poate să fii corect! Astăzi îmi asum răspunderea pentru un set de măsuri, dar suntem abia la începutul unei reforme mai ample care înseamnă de fapt o reașezare a statului pe baze mult mai corecte și echitabile. Este un efort național al României din 2023, pentru a avea o economie mai puternică și a trăi mai bine și în 2025 și în 2030.

A fost o dezbatere pe care nu o mai puteam amâna. De aceea, am mers înainte cu mult curaj, curaj care - din păcate - a lipsit în ultimii ani în materie de reforme. Pentru că timpul nu are răbdare cu noi. Eu nu vreau să văd o nouă generație îndatorată, doar pentru că noi pierdem acești ani fără să facem nimic! Nu sunt adeptul modificărilor fiscale atunci când nu este cazul. Nu am susținut niciodată măsuri luate peste noapte, fără nicio analiză. Nu cred în varianta inventării de noi biruri pentru mediul de afaceri corect, care își achită impozitele și taxele la stat.Cred, însă, că măsurile dure trebuie luate acolo unde există fraudă, acolo unde există evaziune, acolo unde există risipă în cheltuielile statului. Cred că singura cale prin care această țară se poate dezvolta este un parteneriat cinstit și real între guvern și mediul de afaceri!

Eu am multe defecte, dar cu siguranță nu pot să mint. Nu pot să vin în fața dumneavoastră și să vă mint așa cum ați fost mințiți înainte de alegerile din 2009, când vi s-a promis raiul pe Pământ, și apoi v-au fost tăiate salariile și pensiile! (...) De astăzi se termină cu șmecheria! De astăzi toată lumea va plăti în funcție de cât câștigă! Nu poți fi milionar, dar să plătești taxele la echivalentul salariului minim pe economie! Nu poți obține profituri excesive, dar în țara în care le-ai obținut să nu plătești nimic! La fel cum, nu se poate ca simpla prezență la serviciu să-ți dea dreptul automat la sporuri de zeci de mii de lei. Fără nicio performanță! Și, din acest motiv, tot astăzi Guvernul pe care îl conduc își asumă și răspunderea pe măsurile de reducere a risipei bugetare. Pentru că nu este corect ca statul român să se lăfăie, cu cheltuieli care cresc de la an la an, rezultatul fiind doar un act administrativ total ineficient și fără legătură cu nevoile reale ale cetățenilor.

Prin legea prezentată astăzi va fi mai multă cumpătare pentru bugetarii cu venituri mari. În același timp, angajații cu salarii mici vor primi în continuare vouchere și alte măsuri de susținere a veniturilor. Totodată, vor fi mai puțini șefi! Se vor desființa mii de posturi de șefi, cu toată salba de consilieri, șoferi și secretare. Vor dispărea și un sfert din funcțiile de secretari de stat, vicepreședinți și celelalte funcții de demnitate publică asimilate acestora.

Vom crește masiv amenzile și vom confisca pe scară largă bunurile provenite din evaziune. Vom impozita cu 70% tot ce înseamnă avere ilicită. Însă impozitarea cu 70% a sumelor nejustificate nu înseamnă taxarea banilor de la nuntă sau de la botez. Nu! Cu 70% va fi taxat cel care nu și-a plătit corect taxele și impozitele, cel care a făcut evaziune, cel care a furat din banii pentru sănătate, pensii, educație. (...) Cine are proprietăți scumpe, de peste 500 de mii de euro, sau iahturi ori mașini scumpe, este normal să plătească mai mult! De asemenea, alcoolul, tutunul, băuturile cu zahăr și, ulterior, jocurile de noroc trebuie taxate mai mult! Pentru că efectele lor devin probleme majore de sănătate publică! Iar eu nu pot asista nepăsător la distrugerea unor generații întregi!

Știu că, în aceste zile, românii de bună-credință se întreabă ce se va întâmpla cu taxele și impozitele lor, dacă acești bani vor fi bine cheltuiți sau vor ajunge prin vreun portbagaj. Înțeleg aceste îngrijorări ale românilor și tocmai de aceea, astăzi, de la tribuna Parlamentului vreau să transmit un mesaj foarte clar pentru toți cei care sunt în serviciul public, politicieni sau nu. Această guvernare este despre reforme și economie, despre binele românilor și dezvoltarea României. Cei care vor să folosească funcția publică sau politică pentru beneficii personale nu vor fi tolerați în această guvernare și nu se vor putea ascunde după carnetele de partid. (...) Am văzut că cei care clamau „fără penali”, acum fac scut în jurul penalilor din propriul partid. Spre deosebire de ei - eu și acest Guvern vom avea toleranță zero față de corupție!”

Vedeți discursul integral aici

UPDATE 5:

Daniel Cătălin Zamfir, președintele Comisiei Economice, Industrii și Servicii din cadrul Parlamentului României (PSD), a scris pe Facebook:

UPDATE 4: Ordinea de zi a Parlamentului a fost aprobată.

UPDATE 4: Marcel Boloș, ministrul Finanțelor, refuză să își dea demisia pentru amendamentul privind Pilonul II de pensii: „Pentru ce să-mi dau demisia? Boloș Marcel nu e parlamentar si nu face amendamente. Un document care nu e oficial nu trebuie luat în seamă. (...) Azi, după ce se va angaja răspunderea, veți afla toate detaliile. Aceste decizii sunt decizii politice, cu un cost politic asumat. Este firesc ca aceste decizii să fie luate de coaliția de guvernare. Să sperăm că vom obține o stabilizare a deficitului bugetar”.

UPDATE 3: Kelemen Hunor, liderul UDMR, declară că este de acord cu taxa de solidaritate: „Peneliștii au respins acum un an de zile, acum au fost de acord, ceea ce înseamnă că noi am avut dreptate”.

Despre șansele unei moțiuni de cenzură, acesta a declarat: „Eu am discutat cu dl președinte Drulă și i-am spus punctul meu de vedere. Eu vreau să rezolv anumite probleme, pentru că șansa să dărâmăm guvernul este zero, când ei au 60%”.

UPDATE 2: Unii parlamentari USR au pancarte cu mesajul - „Măriți taxele ca să furați cu portbagajul”.

UPDATE 1: Premierul Marcel Ciolacu neagă orice discuție despre un amendament la Pilonul II de pensii:

„Nu a fost vreo discuție despre Pilonul II de pensii, nu s-a vorbit nici despre impozitare, nici despre supraimpozitare. E tâmpenie să supraimpozitezi. Dacă aveți informații de la cineva, acel cineva să vină să vă spună dacă a discutat cu mine sau cu Nicolae Ciucă. Eu astăzi am trecut prin Guvern amendamentele convenite la prânz cu domnul Nicolae Ciucă”.

VIDEO:

Știrea inițială:

Camera Deputaţilor şi Senatul se reunesc, la 26 septembrie, de la ora 18:00, în şedinţa comună pentru asumarea răspunderii Guvernului asupra proiectului de lege privind măsurile fiscal-bugetare.

Decizia a fost luată de Birourile Permanente reunite. Conducerile celor două Camere ale Parlamentului au stabilit şi ca senatorii şi deputaţii să poată depune până la ora 13:00 amendamente la proiectul adoptat de Executiv.

Guvernul a adoptat în şedinţă, la 25 septembrie 2023, proiectul privind măsurile fiscal-bugetare.

Liderii coaliţiei de guvernare, premierul Marcel Ciolacu şi preşedintele Senatului, Nicolae Ciucă, s-au întâlnit, marţi, la Palatul Victoria, cu preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, pentru a discuta despre proiectul de lege privind unele măsuri fiscal-bugetare.

La întâlnirea de la Palatul Victoria au mai fost prezenţi preşedintele interimar al Camerei Deputaţilor, Alfred Simonis, şi secretarul general al PNL, Lucian Bode.

USR şi Forţa Dreptei vor sesiza CCR

USR şi Forţa Dreptei vor depune sesizare la Curtea Constituţională privind proiectul de lege pe care Guvernul urmează să îşi asume răspunderea, a declarat, marţi, preşedintele USR, Cătălin Drulă.

"Anunţăm astăzi atacul la Curtea Constituţională depus de USR alături de Forţa Dreptei împotriva legii creşterii taxelor pe care îşi angajează răspunderea Guvernul Ciolacu. În această dimineaţă, am făcut public avizul emis de experţii din Ministerul Justiţiei care conţine zeci de pagini de argumente pentru neconstituţionalitatea acestei legi, pentru motive de nelegalitate, abuzuri de drept care sunt comise în acest text de lege, motive ignorate de ministrul Alina Gorghiu care, contra experţilor din propriul său aparat, a dat un aviz favorabil, în ciuda tuturor acestor motive prin care această lege este neconstituţională. Vom depune sesizarea la CCR cu motive ale experţilor din USR, din Forţa Dreptei, cu toate argumentele de neconstituţionalitate, dar le-aş adăuga chiar şi pe cele ale Ministerului Justiţiei", a afirmat Drulă, la Palatul Parlamentului.

El a adăugat că Alina Gorghiu, pentru a-l sprijini pe premierul Marcel Ciolacu, "a trecut peste argumentele de neconstituţionalitate".

"Noi nu vom face acest lucru şi le vom pune pe masa judecătorilor CCR şi avem convingerea că judecând drept şi patriotic nu au cum să nu declare această lege neconstituţională în ansamblul său. Sunt motive de la încălcarea legislaţiei existente, Cod fiscal, Legea responsabilităţii fiscale, Constituţia României este călcată în picioare. Practic, în acest moment, Marcel Ciolacu guvernează prin decret. Mergem apoi la motivele care ţin de dublă impozitare, de justă aşezare a sarcinii fiscale, toate principiile de drept şi principiile de responsabilitate fiscală ale unui stat călcate în picioare în numele alimentării clientelei de partid cu banii de care e nevoie pentru acele portbagaje pe care le-am văzut în aceste zile. (...) Atacul la CCR este calea eficientă şi efectivă de a preveni intrarea în vigoare, aşa cum plănuia Marcel Ciolacu, pe 1 octombrie, a acestui pachet", a susţinut liderul USR.

Explicarea procedurii de asumare a răspunderii

Angajarea răspunderii Guvernului este o procedură legislativă prin care, pentru a face faţă unei situaţii deosebite ce necesită măsuri urgente, dar care sunt de competenţa Parlamentului, Guvernul urmăreşte adoptarea unor proiecte de lege prin cererea sprijinului legislativului, se arată în volumul "Constituţia României revizuită. Comentarii şi explicaţii" (Mihai Constantinescu, Antonie Iorgovan, Ioan Muraru, Elena Simina Tănăsescu, 2004).

Constituţia precizează că executivul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege (art. 114).

Primul pas în procedura de asumare a răspunderii îl reprezintă întocmirea de către Guvern a unui proiect de lege sau program, care se materializează printr-o hotărâre de guvern. Pentru a declanşa procedura de angajare a răspunderii Guvernului, este nevoie de convocarea Camerei Deputaţilor şi Senatului în şedinţă comună (art. 13 din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului). Proiectul de lege sau de program este prezentat Birourilor Permanente reunite ale celor două camere, care stabilesc un termen în care parlamentarii pot depune modificări.

Urmează prezentarea proiectului sau programului de către prim-ministrul României în şedinţă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului. După prezentarea făcută de către premier începe să curgă un termen de trei zile în care se poate introduce o moţiune de cenzură împotriva Guvernului.

Procedura angajării răspunderii implică, astfel, două consecinţe: depunerea de către Parlament a unei moţiuni de cenzură sau nedepunerea de către Parlament a unei moţiuni.

O primă situaţie este cea în care Parlamentul depune o moţiune de cenzură în termen de trei zile de la prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege. Dacă această moţiune este votată, atunci Guvernul se consideră demis, iar proiectul de lege rămâne neadoptat. (art. 114 din Constituţie).

A doua situaţie este cea în care parlamentarii nu depun moţiune de cenzură şi atunci proiectul de lege, programul sau declaraţia guvernului, modificate sau completate, după caz, cu amendamente acceptate de guvern, se consideră adoptat. Aplicarea programului sau a declaraţiei de politică generală devin obligatorii pentru Guvern (art. 114 din Constituţie).

În acest context, procedura angajării răspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege reprezintă o modalitate legislativă indirectă de adoptare a unei legi, adică nu prin dezbaterea legii în cadrul procedurii legislative ordinare, ci prin dezbaterea unei problematici politice legate de rămânerea la guvernare sau demiterea Guvernului, se mai arată în volumul "Constituţia României revizuită. Comentarii şi explicaţii".

Potrivit Deciziei Curţii Constituţionale nr. 1557 din 18 noiembrie 2009, modalitatea simplificată de legiferare prin angajarea răspunderii poate fi folosită numai atunci când adoptarea proiectului de lege în procedura obişnuită sau de urgenţă nu mai este posibilă.

Angajarea răspunderii Guvernului - potrivit art. 114 din Constituţie - reprezintă o procedură complexă ce implică raporturi de natură mixtă, deoarece, pe de o parte, prin conţinutul său este un act ce emană de la executiv, şi, pe de altă parte, prin efectul său, fie produce un act de legiferare, fie se ajunge la demiterea Guvernului. La această modalitate simplificată de legiferare trebuie să se ajungă in extremis atunci când adoptarea proiectului de lege în procedură obişnuită sau în procedura de urgenţă nu mai este posibilă ori atunci când structura politică a Parlamentului nu permite adoptarea proiectului de lege în procedura uzuală sau de urgenţă, se mai arată în decizia amintită.

Angajarea răspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege urmăreşte ca acesta să fie adoptat în condiţii de maximă celeritate, conţinutul reglementării vizând stabilirea unor măsuri urgente într-un domeniu de maximă importanţă, iar aplicarea acestora trebuie să fie imediată. Altfel, nu se justifică recurgerea de către Guvern la procedura angajării răspunderii asupra proiectului de lege, mai stabileşte Curtea în Decizia nr. nr. 1557 din 18 noiembrie 2009.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News