Votul din Franța s-a încheiat. Premierul francez, Gabriel Attal, a anunţat duminică seara că îşi va prezenta demisia preşedintelui Emmanuel Macron luni dimineaţă, adăugând că îşi va exercita funcţiile atâta timp cât va fi necesar. Attal a făcut aceste comentarii după ce coaliţia franceză de stânga Noul Front Popular a câştigat cele mai multe locuri în cel de-al doilea tur de scrutin al alegerilor parlamentare anticipate, dar fără a obţine majoritatea absolută în parlament, conform principalelor institute de sondare.
Luni dimineață, rezultatele oficiale ale alegerilor legislative din Franța au dezvăluit o realitate politică fără precedent.
Niciunul dintre cele trei blocuri principale nu a reușit să obțină cele 289 de locuri necesare pentru a controla Adunarea Națională, care este cea mai influentă dintre cele două camere legislative ale Franței, cu un total de 577 de locuri.
Coaliția de stânga Noul Front Popular a obținut peste 180 de locuri, situându-se pe primul loc. Alianța centristă a președintelui Emmanuel Macron a reușit să câștige mai mult de 160 de locuri, ocupând locul doi. Frontul Național de extremă dreapta, condus de Marine Le Pen, împreună cu aliații săi, a ajuns pe locul al treilea cu peste 140 de locuri, un rezultat semnificativ mai bun decât performanța anterioară a partidului, care a obținut 89 de locuri în 2022.
Acest rezultat creează o situație de „parlament atârnat”, unde e necesară coaliția dintre mai multe forțe parlamentare, un fenomen nou pentru Franța modernă. Tocmai pentru a se evita genul acesta de situații, ceva mai întâlnite în Marea Britanie, Franța are și un al doilea tur de scrutin, ceea ce până acum făcea ca partidul dominant să obțină mereu o majoritate de guvernare.
Fragmentarea politică reflectată de aceste alegeri sugerează o perioadă de incertitudine și negocieri intense pentru formarea unei majorități guvernamentale. Lipsa unei majorități clare va complica adoptarea legislației și implementarea politicilor publice, cel puțin până la alegerile prezidențiale din 2027.
Opoziția de stânga, condusă de Jean-Luc Mélenchon, a beneficiat de nemulțumirea publică față de reformele economice propuse de Macron, atrăgând un număr mare de voturi. De cealaltă parte, succesul Frontului Național indică o creștere a sentimentului ultra-naționalist și a nemulțumirii față de politicile actualului guvern.
Coaliția de stânga din Franța, Noul Front Popular (NFP), a câștigat cele mai multe locuri în al doilea tur de scrutin al alegerilor parlamentare, au anunțat duminică cele mai importante institute de sondaje.
Noul Front Popular se află în frunte în turul al doilea al alegerilor legislative din Franţa, în faţa coaliţiei preşedintelui Emmanuel Macron şi a extremei drepte, niciunul dintre aceste trei blocuri neobţinând majoritatea absolută în Adunare, potrivit primelor estimări ale institutelor de sondare, transmite France Presse.
Noul Front Popular este creditat cu 172 până la 215 deputaţi, potrivit proiecţiilor de locuri realizate de patru institute, care plasează toţi macroniştii pe locul al doilea, cu 150 până la 180 de locuri. Partidul Adunării Naţionale, care era aşteptat să câştige alegerile, se află pe locul al treilea, cu 115 până la 155 de aleşi, conform Le Monde.
Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a făcut apel la prudenţă în analiza rezultatelor alegerilor legislative pentru a determina cine poate fi însărcinat cu formarea unui guvern, a transmis duminică seara anturajul său, relatează France Presse.
Şeful statului a apreciat că blocul de centru este în viaţă după şapte ani la putere. Preşedintele francez va aştepta structurarea noii Adunări Naţionale pentru a lua deciziile necesare, a precizat la scurt timp Palatul Elysee.
Extrema dreaptă ar putea ajunge totuși la guvernare.
După cum spunea și Adrian Niculescu, profesor la SNSPA, pentru DC NEWS, înainte de aflarea rezultatelor, „Macron a făcut o mutare foarte bună prin declanşarea alegerilor anticipate, pentru că venirea la guvernare a populiştilor, cu el în fotoliul de preşedinte al Franţei, putea să mai tempereze extrema dreaptă, dând astfel timp dezumflării promisiunilor până la alegerile prezidenţiale. Marine Le Pen şi partidul său ar fi fost uzate de guvernare, astfel că populismul ar fi scăzut în ochii electoratului. Iar Macron le-ar fi putut ţine piept în această perioadă". Vedeți aici detalii: https://www.dcnews.ro/alegeri-franta-turul-ii-barajul-gandit-de-macron-ameninta-sa-strice-planul-initial_964987.html
Update:
Noul Front Popular (alianța stângii): 171-187 de locuri
Ensemble (blocul centrist al lui Macron): 152-163 de locuri
Adunarea Națională (extrema dreaptă) și aliații săi: 134-152 locuri
Update: Președintele partidului de extremă dreapta din Franța revendică un câștig istoric, acuzându-l pe Macron că a creat „instabilitate”.
Într-un discurs susținut după al doilea tur al alegerilor legislative, Jordan Bardella a denunțat manevrele politice care au dus la faptul că Adunarea Națională a obținut mult mai puțin decât se aștepta.
Mulți candidați calificați pentru turul al doilea s-au retras pentru a permite unui adversar să se confrunte direct cu candidatul din partea Adunării Naționale, crescând astfel șansele de a-i învinge. Deși proiecțiile au fost considerate dezamăgitoare pentru partidul naționalist anti-imigrație, acesta și-a crescut numărul de locuri în Parlament la un nivel fără precedent, conform sondajelor. Niciun partid nu a câștigat majoritatea, amenințând să arunce Franța în tulburări politice și economice.
Update: Prim-ministrul francez declară că intenționează să demisioneze după ce coaliția de stânga a înregistrat o creștere semnificativă în alegeri și a preluat conducerea. Gabriel Attal a spus că o să demisioneze luni, în urma rezultatelor alegerilor legislative din Franța.
Update: Euro a scăzut, duminică, după rezultatele din Franța. Moneda europeană a înregistrat o scădere de 0,2%. În Paris, oamenii s-au adunat în Piața Republicii și au scandat lozinci împotriva extremei drepte, după rezultatele alegerilor legislative.
Update:
Este ora 21:00, au fost anunțate rezultatele preliminare ale celui de-al doilea tur al alegerilor legislative. Într-o surpriză generală, Noul Front Popular se află în frunte, obținând între 180 și 215 de locuri, conform Institutului de sondare Ifop.
Ensemble, tabăra prezidențială, urmează pe locul doi, cu între 150 și 180 de locuri. În cele din urmă, pe locul trei, Adunarea Națională și aliații ar avea între 120 și 150 de locuri. LR și diverse partide de dreapta ar aduna între 60 și 65 de locuri, iar diversele partide de stânga ar obține 10 locuri, conform Le Figaro.
Update: Liderul extremei drepte franceze, Jordan Bardella, a criticat „alianța rușinii" după surpriza electorală.
Update: „Vom avea o singură busolă: programul Noul Front Popular", le-a spus Faure susținătorilor, adăugând că politica președintelui francez Emmanuel Macron nu trebuie continuată și că reforma sa contestată a pensiilor trebuie anulată.
Update: Liderul stângii franceze Jean-Luc Mélenchon declară că alegerile sunt „o imensă ușurare pentru majoritatea oamenilor", cerând în același timp demisia prim-ministrului.
Update: Fostul președinte Francois Hollande a fost reales în Corrèze, potrivit AFP.
Update: Raphael Glucksmann a declarat că Franța trebuie să găsească pacea, după ce coaliția de stânga Noul Front Popular a câștigat cele mai multe locuri în al doilea tur de vot al alegerilor parlamentare.
„Cultura politică trebuie să se schimbe”, a adăugat Glucksmann, menționând că un parlament în care nicio parte nu are o majoritate clară necesită deschidere pentru dialog.
Glucksmann este și membru în Parlamentul European, care a condus lista stângii franceze în alegerile de luna trecută.
--
Update: Primele sondaje „la ieșirea de la urne" sunt disponibile! Iată cifrele în jurul cărora se învârt rezultatele:
Adunarea Națională (extrema-dreaptă) și aliații: 200 de locuri
Noul Front Popular (alianța stângii): 170
Ensemble (coaliția prezidențială centristă): 140
LR și diverse partide de dreapta: 60
Conform unui sondaj Ipsos la ieșirea de la urne, rezultatele arată astfel:
Adunarea Națională (extrema-dreaptă) și aliații: 228 de locuri
Noul Front Popular (alianța stângii): 161
Ensemble (coaliția prezidențială centristă): 124
LR și diverse partide de dreapta (conservatori): 50
Update: Prezenţa la vot în cel de-al doilea tur al alegerilor legislative din Franţa a fost de 59,71% duminică la ora 15:00 GMT, faţă de 59,39% la aceeaşi oră în primul tur, potrivit Ministerului de Interne.
Această rată este cea mai ridicată pentru un scrutin legislativ de la alegerile din 1981 (61,4%), care au urmat alegerii lui Francois Mitterrand la Palatul Elysee. Prezenţa finală la vot pentru turul al doilea este estimată la 67% de către institutele Ipsos şi Opinionway, 67,1% de către Elabe şi 67,5% de către Ifop, faţă de 66,7% în primul tur. Acesta ar fi un record de la alegerile legislative anticipate din 1997.
----
Pentru prima dată, extremiștii de dreapta din Rassemblement National (RN), formațiunea lui Marine Le Pen, s-au impus duminica trecută în primul tur al alegerilor legislative.
Ei au învins „Nouveau Front Populaire” (NFP), alianța stângii, precum și tabăra prezidențială, într-un scrutin cu o miză politică fără precedent în istoria celei de-a cincea Republici. Întrebarea esențială pentru turul al doilea de duminică este dacă RN va reuși să obțină majoritatea absolută și să se instaleze la putere, relatează Reuters.
Indiferent de rezultatul celui de-al doilea tur, este clar că rolul lui Emmanuel Macron ca forță motrice a integrării europene va fi semnificativ diminuat. Prezența la vot până la ora 17:00 locală a fost de 59,71%, un record din 1981 până în prezent, relatează BFMTV. Ministerul de Interne de la Paris estimează o prezență finală la urne de 67,10%, ușor mai mare față de primul tur, când a fost de 66,70%.
Există două rezultate posibile pentru turul al doilea: o majoritate absolută pentru RN, care ar aduce partidul de extremă dreapta la putere, sau o Adunare Națională fără o majoritate clară, ceea ce ar face țara aproape neguvernabilă. Ambele scenarii reprezintă provocări fără precedent pentru UE, unde Franța este a doua mare putere economică. Bruxelles-ul se teme că o victorie a RN l-ar obliga pe Macron, un proeuropean fervent, să coabiteze cu un guvern deschis eurosceptic. O Adunare Națională fără majoritate ar însemna coaliții instabile, privându-l pe Macron de un guvern pe deplin atașat politicilor sale.
În ambele cazuri, inițiativele emblematice ale lui Macron la Bruxelles ar fi puse sub semnul întrebării. De la lupta pentru o Europă mai autonomă strategic și mai puțin dependentă de Statele Unite, până la desfășurarea de instructori francezi în Ucraina, toate aceste planuri ar putea fi afectate. UE riscă să se confrunte cu o dublă paralizie politică, în timp ce „motorul” franco-german este amenințat și de dificultățile interne ale cancelarului german Olaf Scholz.
Partidele din coaliția de guvernare din Germania au suferit o înfrângere zdrobitoare la alegerile europene din iunie, iar țara se pregătește pentru o ascensiune puternică a extremei drepte în viitoarele alegeri regionale. Aceasta amplifică și mai mult incertitudinea din jurul viitorului politic european.
Marine Le Pen poate scrie istorie în Franța duminică, 7 iulie. Partidul ei, Adunarea Națională, poate deveni cea mai importantă forță politică a Franței după alegerile parlamentare. Rămâne de văzut dacă Adunarea Națională va reuși să câștige majoritatea necesară formării unui guvern, mai ales că rezultatele primului tur nu au fost suficient de confortabile pentru asta.
RN a câștigat primul tur al alegerilor parlamentare cu o treime dintre voturi, conturând posibilitatea ca extrema dreaptă să conducă un guvern francez pentru prima dată de la cel de-al Doilea Război Mondial.
Marine Le Pen a candidat de trei ori până acum la președinția Franței, de fiecare dată fără succes. În 2012, s-a plasat pe locul al treilea la alegerile prezidențiale, iar în 2017 și 2022 a ajuns în turul al doilea, unde a pierdut în fața lui Macron. Tatăl ei, Jean-Marie Le Pen, a candidat și el de cinci ori la președinția Franței, ajungând în turul al doilea doar în 2002, când a pierdut în fața lui Jacques Chirac.
Dacă în trecut atât Marine Le Pen, cât și tatăl ei au fost adversari utili pentru candidații la președinție, acum lidera partidului Adunarea Națională devine un competitor serios. Succesul său recent la alegerile europarlamentare din 9 iunie arată că extrema dreaptă câștigă teren. Venirea la guvernare a Adunării Naționale ar putea, paradoxal, să demonstreze capacitatea partidului de extremă dreapta de a-și respecta promisiunile, în timp ce lumea se va convinge de adevăratele lor intenții și competențe.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Roxana Neagu