Profesorul Mircea Coșea a vorbit, în exclusivitate pentru DC News, despre efectele economice pe care lockdown-ul din Shanghai le are asupra economiei Uniunii Europene.
Străzile Shanghai-ului, centru financiar cu 26 de milioane de locuitori, care se află în lockdown, au rămas goale în contextul menţinerii politicii de "toleranţă zero" la COVID-19, deplasarea fiind permisă doar lucrătorilor din domeniul sanitar, voluntarilor şi personalului care livrează mărfuri, sau care au permisiune specială.
Numărul cazurilor noi de infectare din Shanghai este redus faţă de alte localităţi din alte ţări, însă oraşul se luptă cu cel mai grav focar de COVID-19 din China, de la apariţia virusului în 2019 la Wuhan (citește AICI).
Dacă lockdown-ul din Shanghai continuă pe tot parcursul lunii aprilie, oraşul va suferi o pierdere de 6% din PIB, reprezentând o pierdere de 2% din PIB pentru China în ansamblu, a spus Iris Pang, economist şef ING pentru China (...).
Cu toate acestea, aprovizionarea cu alimente rămâne o problemă pentru rezidenţi din cauza lipsei de curieri. Vineri după-amiază, rezultatele pentru hashtag-ul "Shanghai cumpără mâncare" au fost blocate pe site-ul de socializare Weibo, similar Twitter. Weibo nu a răspuns imediat unei solicitări de a comenta, notează Reuters, citat de Agerpres.
În tot acest timp, Camera de Comerț a Uniunii Europene din China a declarat luni că a trimis o scrisoare Guvernului Republicii Populare Chineze în care detaliază modul în care măsurile sale de control COVID au perturbat companiile europene și îndemnându-i să-și revizuiască politicile, cum ar fi prin permiterea carantinei la domiciliu pentru unii pacienți cu SARS-CoV-2. Un sondaj de la Camera de Comerț Germană din China efectuat cu o săptămână înainte a arătat că 51% din logistica și depozitarea companiilor germane și 46% din lanțurile de aprovizionare ale companiilor germane au fost „complet perturbate sau grav afectate de actuala situație SARS-CoV-2 din China.”, conform NewsExplorer.
Redacția DC News l-a contactat pe economistul Mircea Coșea pentru a explica dacă vor fi efecte în lanțurile de aprovizionare de pe glob, cu precădere în Uniunea Europeană, ca urmare a lockdown-ului care a fost instituit într-unul din cele mai mari centre comerciale de pe continentul asiatic:
„Apariția acestei epidemii a fost, încă de la bun început, o problemă greu de înțeles. Shanghai are populația aproape cât România, iar închiderea orașului mi se pare o chestiune cu totul specială, greu de gestionat și cu efecte economice extraordinar de dure. Nu știu exact ce se întâmplă acolo, nu știu de unde a repornit și ce va face. Problema este că apariția unor astfel de carantine, care au efecte economice extraordinare, sunt periculoase pentru zonele de care depinde în mare măsură Europa sau Uniunea Europeană, pentru că Shanghai-ul, dacă ne uităm pe harta producției, importului și exportului, este o zonă extrem de importantă pentru diferite industrii de care depinde Uniunea Europeană, cum ar fi industria auto, industria IT, industria farmaceutică și o serie întreagă de alte industrii care țin de subansambluri pentru industrii mai mari.
Atunci când o zonă ca aceasta, care este mare producătoare de elemente esențiale pentru industriile altor țări, avem de-a face, practic, cu o sancțiune economică, efectele sunt aceleași. Arată, încă o dată, ce înseamnă dependența pe care Occidentul, în principal Uniunea Europeană, a dezvoltat-o, cu bună știință, de aprovizionarea din zone care i-au convenit, într-o anumită perioadă, datorită costurilor mai mici cu materia primă și cu forța de muncă. Acum se plătește, de fapt, și prin această carantină, o greșeală pe care Occidentul a făcut-o, aceea de a delocaliza părți importante ale lanțului valoric în țări care, la un moment dat, pot să devină esențiale pentru continuarea lanțului valoric pentru anumite produse.“, a precizat economistul.
„Dacă în 2019-2020, la începutul pandemiei, Uniunea Europeană și-a propus să relocalizeze o parte din producție, tocmai pentru a scăpa de această dependență a lanțurilor valorice, reușita acestui proces este infimă, nu are niciun fel de rezultat pozitiv, costurile de relocare fiind foarte mari. Iată un element care arată în ce măsură epoca pe care o trăim aduce prejudiciu la greșeli de orientare în timp. Prima greșeală a fost făcută când UE și-a bazat dezvoltarea și bunăstarea pe energie ieftină, gaz ieftin din Rusia, ceea ce a făcut-o să fie total dependentă de Federația Rusă, iar a doua greșeală este această delocalizare care a fost făcută fără niciun fel de grijă în sensul în care, la un moment dat, pot exista pierderi de beneficii pentru actorii implicați, în cazul de față SUA și Europa.“, a spus pentru DC News, economistul Mircea Coșea.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu