EXCLUSIV  Lovitura de topor care provoacă un cutremur mondial în economie. Alocări fără precedent

Iată analiza lui Alexandru Cumpănașu:

Pentru foarte mult timp, în mentalul colectiv asocierea dintre deciziile geopolitice sau de politică internaţională şi economie au apărut ca două elemente distincte şi premise ale lumii ideatice.

Lovitura de topor al lui Vladimir Putin

Lovitura de topor cu care Vladimir Putin ne-a lovit pe toţi în cap în momentul anexării Crimeei a reprezentat şi trezirea la realitate a unui Occident ce-şi crease o bulă din care nu mai observa ceea ce se petrecea pe teren: globalizarea pusese bazele unei circulaţii a capitalului şi a persoanelor fără precedent şi nu părea deloc afectat de eventualele războaie locale duse departe de Europa şi de lumea euro-atlatică.

Economiile occidentale s-au dezvoltat constant în ultimele decenii, creând atât cetăţenilor, cât şi conducătorilor o senzaţie plăcută de siguranţă şi, mai ales, de ireversibilitate.

Părea că politica internaţională se rezumă la vizite plicticoase, iar economia globală – un animal independent – nu ţinea cont decât de regulile profitului şi propria constituţie "nescrisă".

Desigur că pentru persoanele avizate în domeniu niciodată deciziile de politică externă nu au fost independente de evoluţia economică. Ce-au schimbat ultimii trei ani este o inversare a celor două lumi în care mişcările geopolitice sunt decisive pentru evoluţiile economice, ba chiar economia globală sau naţională este condiţionată astăzi de decizii şi mişcări geopolitice.

Voi evidenţia pornind de la sus-menţionata lovitură de topor care a generat o criză economică de proporţii pentru întreaga regiune unde s-a desfăşurat conflictul: economia Ucrainei – una dintre cele mai mari ţări din Europa - s-a prăbuşit, s-a luat decizia impunerii de sancţiuni economice pentru decizia politică luată de Rusia, aceste sancţiuni afectând atât agresorul (Rusia a avut un declin economic, referitor la PIB, de la 2.100 miliarde de dolari în 2010 la 1.700 miliarde de dolari în 2015), dar şi a tuturor celorlalte ţări care au luat decizia impunerii acestor sancţiuni (Austria, Cehia, Italia, Polonia, România).

De asemenea, în urma acţiunii geopolitice a Rusiei de anexare a Crimeei şi de invadare a Ucrainei - numai în primele trei luni – din Rusia a plecat capital în valoare de 70 miliarde de dolari, precum şi poprirea a 50 miliarde de dolari ai apropiaţilor lui Vladimir Putin.

Influenţa mişcărilor geopolitice asupra pieţei petrolului şi energiei

Un alt exemplu îl reprezintă influenţa mişcărilor geopolitice asupra pieţei petrolului şi energiei în general. Astfel, inventarea ISIS de cine nu se mai ştie, pentru că toată lumea acuză pe toată lumea, a reprezentat însă şi un mijloc de influenţare a pieţei petrolului şi a jocurilor economice din Orientul Mijlociu, dar în legătură directă cu Occidentul.

Odată cu apariția ISIS am avut de-a face cu un efect economic interesant: creșterea substanțială a industriei de armament la nivel global cu alocări fără precedent de după finalizarea Războiului Rece.

În ceea ce privește deciziile geopolitice din Orientul Mijlociu, indiferent că sunt politice, militare, de geografie locală sau de rearanjare a unor alianțe statale, acestea au avut un impact fără precedent asupra economiei globale.

Pe lângă inventarea ISIS, "pacea" cu Iranul a determinat cel mai scăzut preț al petrolului din ultimul deceniu prin: liberalizarea pieței de petrol din Iran și invadarea pieței globale, precum și prin cumpărarea de la ISIS și comercializarea mai departe către state care în mod public condamnă Daesh. Exploatarea resurselor din Siria, Irak și Iran, pe fondul unor decizii geopolitice, ne arată că economia globală devine dependentă de decizia politică.

Criza migranților, provocare economică masivă

Un alt exemplu de interdependență, ba chiar condiționare între deciziile geopolitice și evoluțiile economice, este criza migranților; aceasta a afectat nu doar politic, social, etnic Europa și celelalte țări implicate, dar a reprezentat și o provocare economică masivă.

Astfel, Marea Britanie a alocat 1 miliard de lire pentru a opri ajungerea migranților în Marea Britanie, o sumă uriașă pentru orice economie. Această sumă a fost alocată prin decizie politică Turciei și Iordaniei în vederea organizării și găzduirii de tabere de refugiați pe teritoriile acestora. De asemenea, UE a alocat din bugetul său sume importante Turciei, peste 6 miliarde euro, în vederea gestionării crizei din Orientul Mijlociu și reducerea semnificativă a fluxului de migranți. Aceste sume au fost scoase din economie și alocate prin decizie politică pentru administrarea unei situații generată de mișcările geopolitice ale marilor puteri în zonă.

Pol de putere prin influențarea economiei globale

Un alt exemplu important este repezentat de decizia unor mari puteri împreună cu puterile emergente de a se constitui într-un pol de putere prin influențarea economiei globale. Astfel, BRICS reprezintă un pol de putere format din Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud, gândit ca alternativă la instrumentul financiar al lumii euro-atlantice – Fondul Monetar Internațional – prin punerea la comun de resurse financiare destinate acestor state în situații de criză.

Decizia nu este una economică, ci este una pur politică, care determină o influenţare a economiilor țărilor membre.

Atitudinea politică a Chinei 

Un alt exemplu este cel al atitudinii politice a Chinei care își crește influența politică și ideologică la nivel global prin investirea de sume substanțiale în economia unor puteri emergente, condiționând astfel și preluând decizia politică a acelor state (Africa de Sud, dar și alte țări de pe continentul african, în care a investit peste 20 miliarde de dolari; Brazilia, cea mai mare țară de pe continentul sud-american și una dintre cele mai dezvoltate puteri emergente; țări din sud-estul Europei, dar mai ales din imediata vecinătate a acesteia).

Decizia de preluare a Hong Kong împreună cu veniturile economice uriașe generate nu a fost una economică, ci invers: înțelegerea politică între Marea Britanie și China de predare a Hong Kong la sfârșitul celor 99 de ani. Această decizie politică a crescut substanțial puterea economică a Chinei, generând resurse pentru cumpărarea la bucată prin achiziționarea datoriei publice a unor state sărace, dar cu resurse minerale și nu numai extrem de importante.

Deciziile care au astăzi la bază geografia și politica internațională (interesele statelor) au readus omenirea într-o zonă primitivă a dezvoltării economiei globale, dar suntem în fața unei realități la care trebuie să ne adaptăm: deciziile politice și geopolitice pe care le iau statele, inclusiv România, le vor dicta de acum înainte, în mod direct, economia și, prin extrapolare, evoluția economiei globale.

Libertățile din ultimii zeci de ani ale zonei economice au dispărut odată cu întoarcerea în feudalism a deciziilor geopolitice.

NOTĂ - Titlul aparține redacției.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News