Lovitură! Raportul Băncii Mondiale, așteptat de ministrul Budăi, recomandă creșteri de impozite pe linie și eliminarea scutirilor pentru IT-iști și construcții
Raportul Băncii Mondiale, plătit din PNRR pentru România, face recomandări care aruncă în aer piața privată din România, prin creșteri masive de impozite.
Raportul Băncii Mondiale, realizat cu finanțare din PNRR pentru Ministerul Finanțelor, recomandă trecerea la impozitarea progresivă a salariaților și renunțarea la scutirea de impozit pe venit pentru angajații din IT, construcții și agricultură. Documentul elaborat de experții Băncii Mondiale mai propune creșterea impozitului pe dividende la 10% (de la 8% în acest moment), creșterea impozitelor pe proprietate și creșterea impozitării microîntreprinderilor, conform Economedia.ro.
Citește și: Ce se întâmplă cu pensiile. Noua lege a pensiilor, pe masa Băncii Mondiale. Budăi anunță trei variante
Conform raportului, totul va fi posibil doar după reformarea și digitalizarea ANAF.
Iată o parte din informațiile extrase din raport de sursa citată:
- Regimurile fiscale preferențiale extinse și scutirile extinse pentru diferite categorii de forță de muncă și microîntreprinderi, cotele reduse ale taxei pe valoarea adăugată (TVA) pentru o gamă largă de bunuri și servicii, alături de o cotă unică foarte scăzută a impozitului pe venitul personal de 10% (care a fost redusă de la 16% în 2018), au diminuat baza de impozitare, au introdus distorsiuni considerabile și au afectat negativ echitatea sistemului fiscal.
- Reformele fiscale ar trebui, de asemenea, să fie urmărite împreună cu reformele în domeniul cheltuielilor, care au ca scop îmbunătățirea eficienței cheltuielilor publice și a calității furnizării serviciilor publice. Prin intermediul PNRR, România avansează lucrările privind: reforma sistemului de pensii (inclusiv a pensiilor speciale) pentru a aborda aspectele legate de echitate într-un mod sustenabil din punct de vedere fiscal; restructurarea sistemului de salarizare în sectorul public pentru a pune mai mult accentul pe performanță și echitate; și introducerea treptată a bugetării pe programe în administrația centrală. Acestea sunt reforme-cheie care vor consolida legăturile dintre resursele publice și rezultate și ar trebui să contribuie la atenuarea unora dintre presiunile bugetare actuale.
- Reevaluarea meritelor structurii actuale a ratei impozitului pe venitul persoanelor fizice (PIT) și luarea în considerare a introducerii unei rate progresive a impozitului pe venitul personal pentru veniturile din muncă (și pentru veniturile întreprinderilor personale neîncorporate).
- Să elimine scutirile de impozit pe venit pentru lucrătorii din agricultură, construcții și din sectoarele tehnologiei informației (IT).
- Reducerea poverii totale impuse lucrătorilor cu venituri mici din cauza contribuțiilor substanțiale la sănătate și pensii, fie prin:
a) Eliminarea contribuției de 10% pentru sănătate (și finanțarea integrală a asistenței medicale prin intermediul impozitării generale); sau
b) Introducerea unui credit fiscal rambursabil pentru venitul câștigat (EITC) care să compenseze o parte din povara actuală a contribuției la sănătate și/sau la pensii pentru lucrătorii cu venituri mici. În cazul în care contribuțiile pentru sănătate sunt menținute, trebuie să se ia în considerare extinderea bazei de contribuție, de exemplu, prin eliminarea scutirii pentru lucrătorii din construcții și, eventual, pentru pensionarii cu venituri ridicate.
- Aceste reforme propuse sunt interconectate și, prin urmare, este important ca ele să fie puse în aplicare împreună ca un pachet.
- Să se mențină rata actuală de impozitare de 10% pentru câștigurile de capital obținute prin intermediul unui intermediar (de exemplu, un fond de investiții) și să nu se procedeze la reforma anunțată a ratei divizate de 1%/3%, care este concesivă. Acest lucru va menține neutralitatea între investițiile directe și cele intermediate în acțiuni, în timp ce reforma anunțată ar duce la acordarea unui avantaj fiscal semnificativ pentru investițiile intermediate, spre deosebire de cele directe.
– Creșterea cotei de impozitare a dividendelor la 10% pentru a se alinia la impozitarea majorității celorlalte forme de venituri din capital.
Îmbunătățirea impozitării recurente a proprietății.
– Trecerea de la un sistem de impozitare a proprietății bazat pe suprafață la un sistem bazat pe valoarea de piață, pentru a îmbunătăți atât echitatea, cât și eficiența. Să ia în considerare, de asemenea, fuzionarea impozitelor pe terenuri și clădiri într-un singur impozit, deoarece acest lucru ar permite o estimare mai ușoară a valorilor de piață pe baza tranzacțiilor de piață.
- După trecerea la o bază de impozitare bazată pe valoarea de piață, trebuie reevaluată întreaga structură a ratelor, în vederea creșterii veniturilor totale recurente din impozitul pe proprietate peste nivelul actual, comparativ scăzut în rândul țărilor UE.
- Simplificarea stimulentului fiscal pentru cercetare și dezvoltare la o singură deducere îmbunătățită, eliminând actuala scutire de impozit pentru întreprinderile nou înființate în domeniul cercetării și dezvoltării.
- Reevaluarea obiectivului de politică și a eficacității scutirii fiscale pentru profiturile reinvestite. În cazul în care obiectivul principal este de a stimula investițiile, să se ia în considerare implementarea unui credit fiscal pentru investiții. Nu continuați cu extinderea anunțată a domeniului de aplicare a scutirii de impozit pentru profiturile reinvestite până când nu se va reevalua eficacitatea regimului existent.
– Să se elimine reducerea disponibilă pentru societățile care își măresc capitalul social. Deși această măsură este programată să fie în vigoare doar în perioada 2021-2025, ea este prost direcționată, în sensul că reducerea inițială de 2 puncte procentuale poate fi primită de societățile care nu își măresc capitalul social.
- Să îmbunătățească concepția regimului microîntreprinderilor și să reducă denaturarea formei de afaceri.
- Reducerea pragului de eligibilitate pentru regimul microîntreprinderilor pentru a egala pragul TVA (în prezent, 88.500 EUR). Pentru ca întreprinderile să aibă timp să se adapteze, această reformă ar putea fi pusă în aplicare în mod etapizat, începând cu reducerea deja convenită la 500.000 EUR de la 1 ianuarie 2023, apoi la 250.000 EUR de la 1 ianuarie 2024 și ajungând la pragul TVA (ajustat la inflație) de la 1 ianuarie 2025.
- Să se elimine posibilitatea de a deduce anumite cheltuieli din cifra de afaceri. Acest lucru va simplifica și mai mult regimul și va reduce posibilitățile de evaziune fiscală. Dacă se dorește, ar putea fi aplicată în schimb o sumă fixă de deducere (ca procent din cifra de afaceri).
- Să se efectueze o reevaluare a ratei corespunzătoare de impozitare a cifrei de afaceri. Rata propusă de 1% implică o marjă de profit de aproximativ 6,25%, care este probabil să fie mai mică decât marja reală de profit a majorității microîntreprinderilor, ceea ce duce la un tratament fiscal preferențial pentru microîntreprinderi în comparație cu societățile care fac obiectul regimului obișnuit de impozitare a impozitului pe profit.
- Echivalarea impozitării salariaților și a lucrătorilor independenți prin eliminarea plafonului SSC aplicat în prezent lucrătorilor independenți. O opțiune alternativă ar fi aplicarea unui plafon SSC atât pentru salariați, cât și pentru lucrătorii independenți - deși ar trebui evaluate și implicațiile asupra drepturilor de pensie.
- Să planifice și să procedeze treptat la eliminarea subvențiilor pentru combustibilii fosili. O condiție prealabilă necesară pentru o reformă a prețurilor la energie care să țină seama de efectele externe este absența subvențiilor pentru combustibilii fosili. Potențialele candidate pentru reforma subvențiilor pentru combustibilii fosili (FFSR) în România sunt subvențiile pentru cărbune, gaze naturale și încălzire urbană.
- Introducerea unor prețuri suplimentare pentru carbon (de exemplu, prin intermediul unor rate mai mari ale accizelor).
- Utilizarea unei părți din veniturile generate de FFSR și de prețurile suplimentare la carbon pentru a compensa grupurile vulnerabile.
- Pe termen scurt, România ar trebui să ia în considerare eliminarea cotelor reduse de TVA care au fost introduse în scopuri nedistributive, cum ar fi cotele reduse pentru mâncarea din restaurante, cazarea la hotel, cărți, ziare, reviste, muzee, grădini zoologice, grădini și parcuri.
- Pe termen mai lung, și cu siguranță nu înainte de încheierea actualei crize a prețurilor la alimente și energie, ar trebui să se ia în considerare o extindere suplimentară a bazei de impozitare în legătură cu cotele reduse de TVA care au fost introduse în scopuri distributive, inclusiv cotele reduse pentru alimente, produse farmaceutice, aprovizionarea cu apă, lemn de foc și încălzire urbană. Pentru a se asigura că gospodăriile sărace nu sunt dezavantajate de o astfel de reformă, reforma ar trebui să fie completată de transferuri în numerar specifice pentru a compensa pe deplin cele mai sărace gospodării. Această reformă ar trebui să se bazeze pe un model de microsimulare, pentru a identifica acoperirea necesară a transferurilor în numerar în comparație cu transferurile de asistență socială existente.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
