Lucia Hossu-Longin, de ziua lui Iulius Filip: Îmi pare rău că trebuie s-o spun

”M-am rugat pentru sănătatea lui, m-am rugat mult pentru el, să biruie și această încercare. (...) E nevoie să ne amintim mereu de cei care au luptat pentru libertatea noastră, să le ridicăm monumente, să le dăm pensii grase, așa cum are opresorul, să ne exprimăm recunoștința, să nu-i lăsăm singuri. De curând, a fost un moment important la monumentul ”Aripi” cu foști deținuți politici și au fost foarte puțini oameni din lumea politică. Am reținut doar prezența președintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu. În aceste săptămâni, le-am înțeles mai bine filmul. Am înțeles ce este un martir și ce este un opresor. Martirul nu e o piesă de muzeu, e un om viu, așa cum este astăzi Iulius Filip pentru noi. Cineva mă întreba cum arătau torționarii de odinioară. Îmi pare rău că trebuie s-o spun, așa cum s-a prezentat Augustin Lazăr, cu o seninătate trucată, mimând mereu nevinovăția, nu știe, nu cunoaște, nicio clipă nu a avut un minimum de compasiune pentru victima lui, nici măcar nu i-a pronunțat numele, a făcut-o doar la final, când i-a aruncat premiul.” a spus Lucia Hossu-Longin, la Antena 3. 

Diferența dintre Iulius Filip și ”persecutorul său”

”Iulius Filip a fost profund credincios și eu cred că această credință a fost coloana vertebrală a rezistenței politice din închisori. Asta-l desparte definitiv pe Iulius Filip de persecutorul său. Numai lipsa de Dumnezeu, de credință, te poate determina să nu-ți milă de omul pe care l-ai adus în halul în care l-ai adus, în suferințe infernale.” a mai spus Lucia Hossu-Longin, la Antena 3. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News