Lucian Bolcaş este omul zilei. Ajuns la vârsta de 77 de ani, avocatul aniversează, joi, chiar de Sfânta Maria, 55 de ani de carieră.
Într-un interviu acordat pentru DC News, Lucian Bolcaş a dezvăluit ce înseamnă cei 55 de ani de carieră, a vorbit despre justiţie, dar şi despre cel mai mare regret.
Care au fost cele mai grele momente din cariera dumneavoastă?
Lucian Bolcaş: Cele mai grele momente au fost acelea în care a trebuie să-mi păstrez demnitatea profesională şi credinţa mea în ceea ce reprezintă actul de justiţie. Au fost confruntări de multe ori dure, care, venind din partea unor persoane pe care le apreciam, m-au durut. Au fost momente peste care am trecut cu modul meu de a fi şi cu crezul meu.
Aţi fost vreodată avocat din oficiu?
Lucian Bolcaş: Recunosc, am fost o dată avocat din oficiu. Am fost desemnat de decanul baroului să-l apăr pe fostul procuror Mărculescu, care a fugit din ţară şi a vorbit la Europa Liberă, pentru infracţiunea de trădare de patrie. L-am apărat.
Cum este să fii avocat din oficiu?
Lucian Bolcaş: În primul rând, oricât ar fi vorba despre oficialitate, nu trebuie să cedezi propriei tale conştiinţe. Eu am avut lejeritatea de a fi de acord cu ideea că Mărculescu nu a săvârşit infracţiunea de trădare de patrie. Mi-a fost uşor să demonstrez asta, chiar în anumite cadre prestabilite de decenţa profesională.
Ce părere aveţi despre schimbarea avocaţilor din oficiu ai lui Gheorghe Dincă?
Lucian Bolcaş: Este un lucru ciudat, din punctul meu de vedere. În primul rând lejeritatea schimbării lor nu este justificată. În al doilea rând, observ ca tactică de anchetă, probabil, că se încearcă să i se creeze lui Dincă un anume confort psihic pentru a putea fi verificate declaraţiile sale.
Cum era justiţia când aţi intrat în avocatură şi cum este acum?
Lucian Bolcaş: Este greu să faci această comparaţie. În orice caz, în plaja cazurilor în care am fost exista o anume rigurozitate în aprecierea probatoriilor şi o rigurozitate mai mult profesională. Nu existau fraze pe care le întâlnim acum referitoare la ceea ce bănuiesc sau îşi imaginează judecătorii. În acelaşi timp, era mult mai umană. Întotdeauna judecătorii, oricât de severi ar fi fost, oricât de aspri ar fi fost în conştiinţa lor, aveau o latură umană mult mai pronunţată. Nu se reducea totul la un formalism juridica care nu are nicio legătură cu umanismul actului de justiţie.
Care este cel mai mare regret legat de carieră?
Lucian Bolcaş: Am un singur regret legat de carieră şi anume că au trecut prea repede anii aceştia. Mai am de gând să o continui.
Ce înseamnă cei 55 de ani de carieră?
Lucian Bolcaş: Cei 55 de ani înseamnă o viaţă de om, şi viaţa mea de om a fost legată de actul de justiţie, de instanţe, de acest minunat joc de curcubee şi de stele care este logica juridică.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News