EXCLUSIV  Lucrările pentru autostrăzi; comparație între cât s-a construit înainte și după comunism. Horaţiu Cosma (expert): Despre Autostrada Transilvania se vorbește de 20 ani

„PNRR este cel mai mare proiect de modernizare și de reformă a României. Sunt undeva la 30 de miliarde de euro în acel proiect din care noi, ca țară, trebuie să recuperăm decalajele pe care le avem față de restul Europei și să ajungem la zi. Vorbim despre autostrăzi și drumuri expres pe care alții le-au făcut deja secolul trecut, iar țările mai avansate se gândesc deja la pașii următori”, a precizat Horaţiu Cosma.

„În comunism a fost o politică de a-i ține pe români mai izolați. Ei se temeau chiar și că ar putea veni rușii pe autostrăzi pentru a ne ocupa. După Autostrada București-Pitești s-a mai construit puțin și cam atât. Dacă atunci era problema asta politică, după 1989 ce ne-a oprit să construim autostrăzi, pentru a fi măcar la nivelul țărilor din Est, precum Polonia?”, a intervenit jurnalistul Val Vâlcu.

„Ungaria a ajuns undeva la 2.000 de kilometri de autostradă, Polonia undeva la 4.000, noi am ieșit din comunism cu undeva la peste o sută de kilometri, iar astăzi avem aproape 1.000. Ungaria e mai mică și ca suprafață, dar și ca populație. Noi ar trebui, din punct de vedere proporțional, să ajungem la minimum 3.000 de kilometri de autostradă și suntem astăzi abia la 1.000. Și lipsesc legăturile principale: București-Moldova, coloana vertebrală a Moldovei (A7), Moldova-Transilvania (A8), Sibiu-Pitești, conexiunea Craiova-Lugoj, Autostrada Transilvania, despre care am auzit și se vorbește de 20 de ani, dar mai mult în declarații politice. Avea ca termen de finalizare anul 2011”

„Chiar am circulat recent prin zonă. Fiind prin apropiere am fost între Zalău și Bihor, începută în 2004. Acolo s-a reziliat contractul în 2013, când era aproape jumătate gata. Acolo zace un vestit viaduct de 1,8 km peste lacul de acumulare Suplacu de Barcău, la limita dintre Bihor și Sălaj. Practic, e un morman de fier beton nefolosit, terminat de acum 10 ani. De atunci nu a fost nimeni în stare să ducă lucrările la bun sfârșit. E dramatic! Noi ca țară am băgat foarte mulți bani în proiecte care zac acum schelete pe câmp, pe care nu am reușit să le finalizăm și să le punem în circulație, și până la urmă dincolo de proiectul efectiv, unde apar autostrăzi vin, ca ciupercile după ploaie, firme, dezvoltare, depozite, hale, a crescut nivelul de trai, a crescut siguranța circulației fiindcă avem, din păcate, cele mai proaste cifre de siguranță a circulației. Mor 2.000 de oameni pe șosele, an de an. Autostrăzile și drumurile rapide exact asta au ca rol principal, pe lângă transportul de marfă, salvarea de vieți omenești”, a continuat expertul în construcții.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News