Lumea subterană a Bucureştiului: Copii care se droghează de la 11 ani şi prostituate care fug după un pumn de prezervative
În fiecare seară ambulanţa socială a celor de la Asociaţia Română Anti-Sida (ARAS) pleacă pe teren pentru a-i ajuta pe cei de pe străzi. Consumatori de droguri, protituate sau pur şi simplu oameni ai străzii cu toţii ştiu că de acolo le vine o brumă de ajutor şi se înghesuie la ambulanţă atunci când aceasta soseşte în zona lor.
Prima descindere se face la Grozăveşti, zonă cunoscută în Bucureşti pentru numărul mare de consumatori de droguri, care îşi fac veacul pe sub pod. Nici nu ajunge bine ambulanţa că la uşa ei se afişează 3-4 oameni ai străzii. Printre aceştia şi Cristi.
Cristi este un caz aproape clasic. Plecat de la casa de copii, a ajuns pe stradă. „ Am cântat peste tot, prin metrouri, tramvaie, la colţuri. Nu îmi este ruşine să cerşesc, deja m-am obişnuit ca lumea să se uite la mine ca la gunoi”, spune Cristi.
Întâlnirea cu drogurile a survenit practic inevitabil din moment ce trăia pe stradă. A consumat prima data la 16 ani, iar de atunci viaţa l-a luat la mişto. În primă instanţă a început să-şi piardă vocea. „ Şti cum cânta, era cel mai tare, îţi cânta ce vrei tu”, intervine în discuţie şi fratele lui Cristi, tot consumator ajuns pe străzi.
Din spate un copil de’o schioapă alerga, pe jumătate dezbrăcat prin jurul nostru. „ Nenea îmi dai şi mie o ţigară?”, mă interpelează copilul, pentru ca apoi să prindă o mină foarte serioasă „ eu nu fumez nenea, eu vreau să cresc sănătos, nu îmi stric plămânii”.
„ Băgam heroină la greu. Ajunsesem să fac orice pentru un o doză să fur, să bat, orice. Am ajuns la puşcărie pentru furt şi mi-am luat 3 ani. Acolo am început să mă gândesc. Stau trei ani aici şi când ies ce fac, tot cu droguri o ard? În puşcărie m-am lăsat de droguri, am luat doar de astea uşoare etno şi aurolac”, îşi continuă povestirea Cristi.
„ Uite nenea vezi că eu nu fumez, eu nu fumez!”, îmi strigă din nou copilul din spate. Stătea cocoţat pe un gard cu o ţigară în mână şi o pungă de aurolac în cealaltă.
Cu o privire amară Cristi se uită la el şi îl dă jos de pe gard. „ Ce să-i fac, e copilul meu, dar nu am ce să fac. L-am dat la şcoală şi acum vreau să îl înscriu într-o organizaţie unde să înveţe să lucreze la calculator şi să aibă activitate”.
Aurolacul, mâncarea pe 3 zile a „copiilor străzii”
Şi pe străzi se resimte criza. Dacă, până nu demult, se mai descurcau să facă rost de droguri mai tari, acum le-a rămas doar aurolacul. Acesta este ieftin şi se cumpără legal de la magazin. Un litru le ajunge şi pentru 3 zile.
Evident nu putea să lipsească nici comerţul. Un capac de aurolac costă ori un leu, ori 2 ţigări.
Prostituatele se înghesuie după un pumn de prezervative
La ambulanţa socială a celor de la ARAS vin cu toţii. Prostituatele nu cer nimic altceva decât prezervative. Vin îşi lasă datele, îşi ridică porţia de prezervative şi pleacă, ca şi când nici n-ar fi fost pe acolo.
„Uite şi cu alea am crescut la casa de copii. De fapt ce, că aproape toţi cei care suntem aici am fost la casa de copii”.
„Vara cred că sunt 50 de grade în canal, dormim sub pod”
Drogaţii din zona Grozăveşti au locurile lor foarte bine fixate. Iarna îşi ocupă canalul care le-a fost „oferit”, iar vara dorm sub cerul liber pe nişte pături aruncate parcă la întâmplare.
Televizorul, calculatorul sau duşul sunt un vis greu de atins. „ Am avut şi noi un televizor, ne lăsa un om să îl racordăm la un panou de ăsta publicitar, dar s-a dus dracului şi ăla. Era bine că ne mai uitam la filme sau la meciuri şi aveam şi noi ce face”, mai spune Cristi.
Ambulanţa socială a ARAS este unul din foarte puţinele programe care încearcă să îi ajute pe oamenii de pe stradă să se ferească de boli, dându-le informaţii, prezervative sau seringi de unică folosinţă. De asemenea, membrii asociaţiei încearcă să colecteze seringile utilizate de consumatori.
Conform studiului “Ancheta de supraveghere serologică şi comportamentală vizând HIV şi hepatitele virale în rândul consumatorilor de droguri injectabile din Bucureşti şi Ilfov” realizat în 2010 de UNODC, Agenţia Naţională Anti Drog şi Ministerul Sănătaţii, 83% dintre consumatori au Hepatita C, 5% au hepatita B, şi 1% infecţie cu HIV, 85% dintre ei având cel puţin una din cele 3 infecţii.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
