O descoperire fascinantă a fost recent adusă în atenția lumii astronomiei: Miranda, unul dintre sateliții lui Uranus, ar putea ascunde un ocean subteran.
Această revelație, prezentată într-un studiu publicat în The Planetary Science Journal, provoacă noi întrebări și reconsiderări legate de compoziția și istoria acestei luni îndepărtate, contestând multe dintre ipotezele anterioare.
Deși de dimensiuni modeste în comparație cu alți sateliți din Sistemul Solar, Miranda a captivat mereu atenția cercetătorilor datorită suprafeței sale neobișnuite. Imaginile transmise de sonda Voyager 2 în 1986 au scos la iveală un peisaj straniu, marcat de regiuni cu cratere, șanțuri adânci și formațiuni trapezoidale unice, asemănătoare unor petice cusute pe o pătură, relatează phys.org.
O echipă de cercetători, condusă de Tom Nordheim de la Laboratorul de Fizică Aplicată Johns Hopkins și Caleb Strom de la Universitatea Dakota de Nord, a reanalizat aceste imagini utilizând tehnologiile moderne. Folosind un model computerizat, aceștia au simulat structura internă a lui Miranda pentru a găsi o explicație pentru formațiunile geologice misterioase de la suprafață. Rezultatele studiului s-au dovedit a fi neașteptate.
Cel mai bun model obținut din simulări indica existența unui ocean substanțial sub suprafața înghețată a lui Miranda, cu o adâncime de cel puțin 100 de kilometri, acoperit de un strat de gheață de până la 30 de kilometri grosime. Având în vedere că Miranda are o rază de doar 235 de kilometri, acest ocean ipotetic ar putea ocupa aproape jumătate din volumul său total. Cercetătorii au sugerat că interacțiunile mareice între Miranda și celelalte luni ale lui Uranus ar fi putut juca un rol esențial în formarea și susținerea acestui ocean subteran.
Aceste forțe, intensificate de rezonanțele orbitale dintre luni, ar fi produs o cantitate suficientă de căldură pentru a menține apa în stare lichidă. Deși oceanul de pe Miranda s-a redus semnificativ pe parcursul timpului, pe măsură ce interiorul acesteia s-a răcit, cercetările sugerează că ar putea exista în continuare un strat subțire de apă lichidă sub crustă. Lipsa unor fisuri la suprafață, care ar fi rezultat din expansiunea unui ocean complet înghețat, susține această teorie. Această descoperire plasează Miranda printre puținele lumi din Sistemul Solar care ar putea oferi condiții favorabile vieții.
Deși condițiile de pe Miranda sunt probabil prea severe pentru formele de viață cunoscute, existența unui ocean subteran deschide noi oportunități pentru cercetări viitoare și pentru o mai bună înțelegere a diversității mediilor planetare din Sistemul Solar.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu