Lupii mutanți care hoinăresc pe străzile pustii de la Cernobîl par să fi dezvoltat rezistență la cancer - ceea ce face să crească speranța că descoperirile îi pot ajuta pe oamenii de știință să lupte împotriva acestei boli la oameni.
Publicitate
Un reactor nuclear a explodat la centrala de la Cernobîl, în Ucraina, în 1986, iar peste 100.000 de oameni au fost evacuați din oraș în timp ce explozia a eliberat radiații cancerigene.
De atunci, zona a rămas abandonată, iar Zona de excludere de la Cernobîl (CEZ) a fost instituită pentru a împiedica oamenii să intre într-un perimetru în care radiațiile încă prezintă un risc de cancer.
Poate că oamenii nu s-au întors, dar animalele sălbatice, precum lupii și caii, cutreieră terenurile pustii ale orașului evacuat la mai bine de 35 de ani de la dezastru.
Cara Love, biolog evoluționist și ecotoxicolog la Universitatea Princeton din SUA, a studiat modul în care lupii de la Cernobîl supraviețuiesc în ciuda generațiilor de expunere la particule radioactive.
Love și o echipă de cercetători au vizitat CEZ în 2014 și au pus coliere radio pe lupi, astfel încât să le poată fi monitorizate mișcările.
Ea a declarat că aceste coliere oferă echipei "măsurători în timp real ale locului în care se află [lupii] și a cantității [de radiații] la care sunt expuși".
De asemenea, au prelevat probe de sânge pentru a înțelege cum reacționează organismul lupilor la radiațiile cancerigene.
Cercetătorii au descoperit că lupii de la Cernobîl sunt expuși la o radiație de peste 11,28 millirem în fiecare zi, pe parcursul întregii lor vieți - ceea ce reprezintă de peste șase ori limita legală de siguranță pentru un om.
Love a descoperit că lupii au un sistem imunitar alterat, similar cu cel al pacienților cu cancer care urmează un tratament cu radiații, dar, mai important, a identificat și părți specifice din informația genetică a animalelor care păreau rezistente la riscul crescut de cancer.
O mulțime de cercetări efectuate la oameni au descoperit mutații care cresc riscul de cancer - de exemplu, prezența variantei genei BRCA face ca o femeie să aibă mai multe șanse de a dezvolta cancer de sân sau ovarian.
Dar munca lui Love a căutat să identifice mutațiile protectoare care cresc șansele de a supraviețui cancerului.
Pandemia și invazia Rusiei în Ucraina au împiedicat-o pe Love și pe colaboratorii ei să se întoarcă în CEZ în ultimii ani.
Ea a declarat: "Prioritatea noastră este ca oamenii și colaboratorii de acolo să fie cât mai în siguranță posibil."
Love și-a prezentat descoperirile la reuniunea anuală a Societății de Biologie Integrativă și Comparată din Seattle, Washington, luna trecută, conform Sky News.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu