Dacă nu e cu regie, lupta pentru președinția PNL arată din nou cât de greu se schimbă mentalitățile în România. Din nou se discută despre „nou” versus „vechi”, în sensul că „vechiul” e mai rău, dar unul dintre candidați, Cel Tânăr, se legitimează tocmai cu… vechimea celor 21 de ani de partizanat.
Mai mult, junele liberal îl are în spate pe Leon D. (a se citi litera D ca în engleză, cu simpatia aferentă pentru chirurg). Iar Leon D. e, cumva, și bătrân și comunist, dar iată, în pofida acestor caracteristici, poate fi un om de valoare și respectat. Adică, vechimea și vârsta sunt bune când te privesc și rele atunci când nu sunt de partea ta. În mod cert, însă, de azi, cu sau fără sprijinul Ursului din Dumbravă, Cel Tânăr este un om de curaj.
A-i lipi Trubadurului eticheta de exponent al vechilor generații este o greșeală, atâta timp cât de fiecare dată pentru a pecetlui noii aleși este chemat Mr. Q -Centenarul, cel care a fost nășit doctrinar tocmai de către I.G. Duca. Deci Q- Centenarul este bun, Leon este bun, dar Trubadurul, născut în 1963 este exponentul vechiului care trebuie înlocuit cu Noul (care tocmai a eșuat recent, era și Cel Tânăr în acea echipă).
Nu mă pasionează performanța Partidului Brătienilor, dar nici nu mi-e indiferentă formațiunea, într-o Europă în care curentele radicale stau la cotitură. Acest partid, cu toți bătrânii și tinerii lui, a reușit totuși, să treacă prin grele momente politice și să reziste, să evolueze și chiar să guverneze. Nu știu de ce, în ultimii ani, și-a devorat președinții. Nu că asta nu s-ar fi întâmplat și pe la case mai mari. Marginalizarea politică pe criterii biologice sau survenită din exprimarea curajoasă a unor opțiuni diferite este o altă greșeală. Se pedepsește cu bătutul pasului pe loc și uneori chiar cu dispariția de pe scena politică.
Riscând o analiză personală, tind să cred că „noul” va pierde în fața „vechiului” la alegerile din iunie. Sunt două motive. Începând cu cel de-al doilea și anume faptul că, cei care s-au fript cu Preferata Ursului vor să-i dea acestuia o lecție. Lor li se alătură foștii tovarăși de joacă a lui Nea Traian, care se vor mobiliza (cu tot respectul pentru Urs, dar…) în al susține pe Trubadur. S-ar putea chiar ca și Ursul să fi zis „ia lasă-i, mă, să se aleagă singuri” și aici, Cel Tânăr, chiar dacă vinde delegaților la congres întreaga piele a Ursului din Dumbravă, tot nu mai are nicio șansă. Al doilea motiv ține de discurs și charismă. Trubadurul va câștiga inimile delegaților încă din campanie și va bate apropouri respectoase la adresa nevoi de independență a partidului. O va face cu succes în cele 30 de zile care urmează. Lasă că fratele Trubadurului e consilierul Ursului, asta nu mai punem la socoteală.
Va fi un congres interesant, în care chiar și Crin, fostul co-proprietar al celei mai ipocrite (din punct de vedere doctrinar) alianțe politice, de la Revoluție încoace, (motivată doar de ura față de un adversar, pentru că de la vârf în jos membrii nu credeau în ea) nu-l va putea ajuta pe Cel Tânăr. Nici măcar printr-o rostire decisivă, plină de retorici. Față de cine? Tind să cred că Ursul face o mișcare bună – lasă jocul să curgă.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News