Lupta împotriva terorismului: cauzele profunde ale radicalizării cetățenilor europeni

Iată analiza politică scrisă de europarlamentarul PNL, Ramona Mănescu, pentru dcnews.ro: 

Suntem astăzi martorii unei realități triste și șocante în același timp, ce tinde să amenințe serios întreaga construcție europeană: reîntoarcerea în forță a radicalismului și extremismului, însoțite de intoleranță și xenofobie.

"Problema care ardea mocnit s-a transformat într-o amenințare concretă"

Conștientizând gravitatea situației, este normal să privim în urmă și să ne întrebăm: oare cum s-a ajuns aici? O problemă care ardea mocnit, pe care abia acum o recunoaștem și o conștientizăm cu adevărat, s-a transformat într-o amenințare concretă, extrem de serioasă. Migrația nu este un fenomen nou pe teritoriul european. Iar cheia a fost mereu integrarea, asimilarea și coexistența pașnică. Istoric, acest proces a reușit de mai multe ori și nu doar într-o singură zonă. Dar, de fiecare dată, procesul de integrare a necesitat timp.

Două fenomene paralele

Europa de Vest a trecut printr-un val migrațional destul de recent, în perioada anilor ’70, ’80 și ’90. Atunci, un important număr de refugiați și emigranți economici au venit din Asia de Sud, Magreb și țările sub-sahariene. Acesta a fost practic primul val major migrațional din istoria modernă a Europei, format din cetățeni aparținând altor culturi, diferite de cea europeană. Procesul de integrare a lor este încă în derulare, departe de a fi ajuns la succesul sperat. Nereușitele acestui proces se văd astăzi în comunitățile care s-au auto-izolat, creând faimoasele ”no-go zones”, copleșite de probleme economice, infracționalitate și alienare. Fenomenul nu este singular, periferiile multor orașe din țări precum Franța, Marea Britanie sau Belgia, suferind de acest flagel. În paralel, țările Uniunii Europene au fost martorele unui alt fenomen, cel al recrudescenței extremismului și xenofobiei în propriile comunități. Amploarea acestui fenomen nu este de loc de neglijat, el înregistrând procente semnificative în mult mai multe țări europene.

Pe acest fond de probleme mai vechi sau mai noi, nerezolvate, s-au adăugat alte crize și probleme. Dintre acestea, terorismul și noul val migrațional au fost cele care au interferat cu vechile probleme, ducând la o acutizare a situației. 

Este punctul în care putem spune că a existat o mare lipsă de viziune și realism din partea autorităților acelor state europene care au decis să își deschidă larg ușile pentru noii veniți, fără însă a le explica, ferm, care sunt regulile ce trebuie respectate odată ce solicită azil. Aceasta s-a întâmplat în timp ce restul cetățenilor europeni știu și acceptă că orice beneficiu și privilegiu vine însoțit de obligații.

Stânga, vinovată pentru deschiderea ușilor

Aceste decizii au fost girate de forțele politice de stânga. Lor li s-a adăugat slăbiciunea liderilor în a lua măsuri corecte. S-a ajuns la confuzie apoi la tensiuni sociale cu reacții extremiste și xenofobe. Iar efectul lor a fost un dispreț, împins la extrem, a unei importante părți a societății, față de lege și valorile democratice pe care le împărtășesc toate statele democratice. Din nefericire, extremiștii și teroriștii sunt cetățeni europeni și asta ridică mari semne de întrebare asupra politicilor migratorii și de integrare de până acum. 

Multiculturalismul a eșuat, iar această situație este o consecință a unei politici ipocrite.

Uniunea Europeană este o construcție politică, economică și de securitate care poate oferi enorm celor 500 de milioane de cetățeni aflați în interiorul granițelor sale. Aceasta este o realitate incontestabilă, pentru care merită luptat. La criza complexă actuală nu există un răspuns unic sau simplu, iar el implică o multitudine de paliere, de la o clarificare a propriei identități europene și a valorilor care ne definesc, până la o nouă politică de securitate care să pornească din interiorul propriilor granițe și să meargă mult în exteriorul acestora.

În cadrul Partidului Popular European am căzut de acord asupra unui răspuns care să cuprindă cinci direcții principale de acțiune, fiecare cuprinzând măsuri concrete, concepute în așa fel încât efectul lor să fie unul conjugat.

1. Un prim nivel este cel legat de finalizarea de urgență a legislației referitoare la colectarea, comunicarea și protecția datelor și informațiilor. 

Aici se remarcă nevoia de a include în directiva referitoare la Registrul privind Numele Pasagerilor (PNR) datele referitoare la zborurile din interiorul teritoriului UE. Negocierile în acest sens trebuie să ajungă la o concluzie cel târziu până la finalul acestui an.

În completarea PNR se află Directiva privitoare la Protecția Datelor. Forma finală a textului trebuie să ajute structurile implicate în aplicarea legii și să nu reprezinte doar o nouă povară birocratică. Este esențial ca Directiva să ajute la creșterea capacităților de detectare, investigare, urmărire și prevenție din domeniul activităților criminale și de terorism.

Granițele și distanțele nu mai reprezintă un obstacol pentru amenințarea teroristă. Accesul la internet ieftin și de mare viteză împreună cu mediul oferit de către rețelele sociale au globalizat fenomenul. Zeci de mii de conturi de Twitter, distribuie zilnic un număr impresionant de mesaje pro-jihadiste. YouTube a fost deturnat și folosit ca o armă a terorii, unde clipurile arătând decapitări sunt intenționat filmate, editate și promovate în mediul online, nu pentru a câștiga poziții geografice strategice sau pentru a elimina un ”dușman imaginar” ci pentru a genera frică și teroare în rândul populației. Jocurile de tip multi-player sunt folosite de către celulele teroriste pentru a comunica fără riscul de a fi interceptate precum și pentru planificare atacurilor.

Având în vedere amploarea și rolul cheie dat social media în activitățile de prozelitism, radicalizare și recrutare derulate de grupările teroriste, o mai bună cooperare între autorități și companii precum Facebook, YouTube, Twitter sau Google este obligatorie. Identificarea și eliminarea eficientă a conținutului ilegal alături de decriptarea comunicării dintre grupările și indivizii implicați în activități teroriste depinde de reușita acestei colaborări. 

2. În continuare, există un nivel al agențiilor de profil de care dispune Uniunea Europeană.

Europol trebuie întărită și are nevoie de resurse suplimentare pentru o creștere a capacităților tehnice. Pentru ca Internet Referral Unit să devină operațională 100% este nevoie de finalizarea negocierilor care să-i ofere o bază legală de funcționare.

Frontex este o a doua instituție implicată în acest proces. Ea are nevoie de mai multe resurse pentru a fi capabilă să asigure eficient controlul granițelor externe.

În noul context, serviciile secrete trebuie să-și îmbunătățească și intensifice colaborarea, atât în interiorul Uniunii Europene, cât și cu omologii din statele partenere, în primul rând SUA, cu care UE are un parteneriat strategic. Lor li se adaugă Europol și Interpol cu care trebuie să existe o bună colaborare. 

Rolul pe care poliția și armata le au în privința combaterii amenințărilor teroriste trebuie întărit, iar latura de prevenție trebuie accentuată.

3. Un al treilea nivel se referă la aducerea la zi și îmbunătățirea legislației cu privire la combaterea radicalizării și a terorismului.

Aplicarea legii și respectul pentru reguli trebuie să se aplice tuturor, indiferent de religie, orientare sexuală sau etnie. În definitiv ele sunt cele care permit traiul nostru în comun.

În privința prevenirii radicalizării, actualele măsuri trebuie completate cu cele care atacă acest fenomen în mediul penitenciar și în mediul online. Aceasta implică atât educație cât și mecanisme mai eficiente de integrare.

Cetățenii europeni care au plecat în zonele de conflict pentru a se alătura Daesh și altor grupări teroriste au început să se întoarcă pe teritoriul european. Este de așteptat o creștere a numărului lor și acest fenomen trebuie preîntâmpinat cu măsuri adecvate. Este nevoie de o definiție comună și de o monitorizare a lor pe întregul teritoriu european.

O vulnerabilitate a teritoriului european, de care profită grupările teroriste, este traficul ilegal de arme. Legislația care guvernează acest domeniu trebuie revizuită și completată cu măsuri operative de combatere a traficului de pe piața neagră ce se desfășoară în Belgia, Balcanii de Vest sau prin internet.

Acordul dintre SUA și UE privitor la Programul de Urmărire a Finanțării Terorismului (TFTP) trebuie prelungit, iar în completarea lui Comisia Europeană trebuie să vină cu o propunere referitoare la un program propriu, similar.

UE are nevoie de o listă neagră la nivel european privitoare la organizațiile teroriste, aici incluzând organizațiile Salafiste și activitățile lor. În contextul noilor vulnerabilități de securitate, inclusiv decizia cadru referitoare la terorism necesită o actualizare. Noua situație impune și dezvoltarea unui sistem de ajutorare și suport pentru victimele terorismului la nivel european.

4. O a patra componentă a răspunsului european privitor la terorism și radicalizare trebuie să fie cea referitoare la controlul și managementul granițelor.

Aceasta trebuie să înceapă cu revizuirea Codului privind Spațiul Schengen în sensul unei mai bune coordonări și o întărire a controlului în interiorul granițelor sale. În paralel trebuie întărit controlul la granițele externe ale Uniunii Europene. Acestuia trebuie să i se adauge componentele informatice inteligente care să permită identificare punctului de intrare și ieșire de pe teritoriul european a oricărui individ. Informațiile rezultate trebuie să fie accesibile instituțiilor abilitate, poliției vamale și sistemului de vămi. Pentru aceasta, Comisia trebuie să urgenteze prezentarea propunerii sale, urmată de o adoptare rapidă de către Parlamentul European.

Evident, în contextul valului migrațional, nu poate exista un control al granițelor externe fără un sistem de înregistrare a solicitanților de azil. În cazul unui refuz, mecanismele actuale trebuie să prevadă măsuri coercitive sau un sistem de returnare automată a celor care evită înregistrarea. Acest lucru este posibil în condițiile înființării de urgență a punctelor de control și tranzit pentru azilanți.

Toate aceste măsuri trebuie să fie coerente, clare și ferme în sensul descurajării imigrației ilegale. În același timp, trebuie să existe o distincție clară privind imigrația legală.  

5. Așa cum am spus, pentru ca UE să beneficieze de pace și securitate în interiorul propriilor granițe, răspunsul său trebuie să depășească cu mult aceste granițe ca implicare. Aceasta este în mod evident o a cincea componentă a reacției UE.

Această extindere a prezenței UE dincolo de granițele sale începe printr-o mai bună colaborare în domeniul informațiilor cu partenerii din NATO, în special cu Statele Unite, bazat pe parteneriatul strategic pe care UE îl are cu SUA.

În privința acțiunii militare, aceasta trebuie să înceapă din Siria și trebuie să se desfășoare în colaborare cu toți partenerii implicați în susținerea procesului de pace de acolo. Abia după pacificarea întregului teritoriu se poate vorbi despre un proces de tranziție în Siria.

Un actor cheie este Turcia, în colaborare cu care trebuie revizuită cooperarea în problemele de contra-terorism, combatere a finanțării terorismului și control al granițelor, pe baza unui plan de acțiune.

Protecția pe care UE o oferă propriilor cetățeni trebuie să aibă o componentă care să se adreseze și celor din vecinătățile teritoriului european, unde sunt situații în care oamenii ajung să fie prinși în zone de conflict, iar viața lor să fie pusă în pericol.

Acest răspuns complex al autorităților europene este obligatoriu pentru ca ele să-și recapete credibilitatea și pentru a putea oferi ceea ce, pe bună dreptate, cetățenii europeni cer: securitate.

Mesajul pe care UE îl dă trebuie construit cu grijă pentru a evita generalizările. Până nu de mult, erau destui politicieni care considerau că noilor veniți li se poate accepta orice comportament, inclusiv un dispreț total față de țara gazdă. Acum ne apropiem de situația complet opusă, în care există un pericol real ca o întreagă comunitate – cea musulmană, să ajungă a fi condamnată. Nu pot fi de acord cu o astfel de atitudine. Am crescut într-o comunitate definită de multiculturalism și multi-etnicitate. Eu, personal, am mulți prieteni musulmani și consider a fi o mare greșeală să generalizăm și să impunem stereotipuri. Atâta timp cât un cetățean, indiferent de religia sau etnia sa, respectă legile și țara în care trăiește, are dreptul de a fi respectat la rândul său.

În final, aș dori să subliniez o realitate în care cred cu tărie: Creștinismul a avut și are un rol fundamental pe continentul european, iar acest lucru trebuie recunoscut ca atare, chiar dacă trăim într-o societate seculară, modernă. Respectând valorile creștine, Europa va fi mult mai credibilă ea însăși, ca societate și în același timp va fi mai capabilă să recunoască și să respecte valorile oricăror altor religii. Dacă Europa este intolerantă cu propriile rădăcini, cum poate să spere în a fi tolerantă cu cei care sunt de alte credințe?"

Notă: Titlul și textul aparțin autoarei. Titlul de homepage, lead-ul și intertitlurile aparțin redacției. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News