Află mai multe despre traficul de droguri din Uniunea Europeană.
Copiii trag în alți copii cu kalașnikovuri. Adolescenți descarcă cocaină din porturile cu containere, iar o cameră de tortură se află ascunsă printre containere de transport maritim într-o pădure olandeză.
Aceasta este noua realitate pentru unele părți ale Europei, afectate de numărul record de narcotice ilicite care intră și ies de pe continent. O piață a drogurilor care valorează acum zeci de miliarde de euro alimentează bandele beligerante să folosească niveluri de violență ”fără precedent” una împotriva celeilalte.
Constatările au fost dezvăluite în cadrul unei conferințe de presă organizate de agenția europeană de aplicare a legii, Europol, și de Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie (OEDT) pentru a dezvălui cea mai recentă imagine de ansamblu a pieței europene a drogurilor, pe care au evaluat-o la aproximativ 30 de miliarde de euro pe an. Importurile de cocaină și exporturile de ecstasy au atins fiecare cifre record în 2022. Cele mai multe violențe sunt legate de cocaină și canabis, au precizat agențiile.
În timp ce autoritățile nu au furnizat statistici cu privire la amploarea problemei, Alexis Goosdeel, directorul OEDT, a declarat că în Europa se înregistrează în prezent un nivel de violență legată de droguri asemănător cu cel din America Centrală.
”Face parte din realitatea cotidiană din Uniunea Europeană”, a spus el.
Directorul executiv al Europol, Catherine De Bolle, a declarat: ”Am găsit chiar și camere de tortură în UE”.
”Nu am mai văzut așa ceva până acum. Acest lucru a fost folosit în America Latină, dar nu în UE”, a declarat ea în cadrul conferinței de presă.
De Bolle nu a precizat la ce caz se referă, dar a existat o singură descoperire publică a unor așa-numite containere de tortură în Europa, în apropierea portului Rotterdam, în 2020. Mai mulți bărbați au fost condamnați și trimiși la închisoare în legătură cu acel caz.
Chris Dalby, directorul firmei de consultanță World of Crime, cu sediul în Olanda, a declarat pentru POLITICO că, deși este ”imposibil de știut” cât de răspândite sunt camerele de tortură în Europa, cazul a fost ”cu siguranță un semnal de alarmă cu privire la gravitatea tot mai mare a violenței bandelor în Europa”.
Un alt motiv de îngrijorare tot mai mare este vârsta persoanelor care lucrează pe piețele ilicite. În Marsilia, bandele angajează din ce în ce mai mulți adolescenți ca observatori ai poliției sau pentru a vinde droguri, ceea ce duce la cazuri în care copiii se omoară între ei cu kalașnikovuri. Autoritățile din porturile din Anvers și Rotterdam au prins zeci de adolescenți care erau plătiți pentru a extrage încărcături de cocaină din containerele de transport maritim.
”Familii întregi trăiesc din veniturile pe care le obțin prin intermediul tinerilor care lucrează pentru grupuri criminale”, a declarat De Bolle, de la Europol.
Reacțiile oficiale au fost mixte, unii politicieni solicitând pedepse mai aspre și bugete de securitate mai mari, în timp ce alții susțin că prohibiția drogurilor pur și simplu nu funcționează și că a venit timpul să legalizăm piața.
”Reglementarea pieței, monopolurile guvernamentale sau furnizarea în scopuri medicale sunt doar câteva dintre alternativele posibile, nu neapărat exclusive”, scria primarul Amsterdamului, Femke Halsema, într-un articol de opinie din ianuarie pentru The Guardian, avertizând că, în caz contrar, Olanda riscă să se transforme într-un ”narco-stat”.
Belgia și președinția sa la Consiliul UE au urmat o cale mai tradițională, concentrându-se pe întărirea securității în porturi și pe stimularea colaborării cu sectorul privat prin intermediul unei alianțe, recent creată.
Ministrul belgian de Interne, Annelies Verlinden, a călătorit în Bolivia în februarie, unde a semnat o declarație comună cu țările din America Latină ”pentru a aborda în mod eficient toate aspectele problemei globale a drogurilor” în următorii cinci ani.
Cu toate acestea, unele țări din America Latină - printre care Columbia și Ecuador - au sugerat liderilor europeni că ar trebui să privească mai aproape de casă. Orașe precum Bruxelles, Amsterdam, Lisabona și Tarragona au printre cele mai mari rate de consum de cocaină pe cap de locuitor de pe glob, conform cifrelor OEDT.
Este o responsabilitate de care europenii ar trebui să fie conștienți, a declarat Goosdeel, menționând despre consumatorii de droguri că nu ar trebui neapărat tratați ca infractori.
”Nu este momentul să lansăm o luptă împotriva consumatorilor. Este o luptă pentru a ne proteja cetățenii”, a spus el.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News