Jocuri de culise pentru o mega-surpriză. Candidatul PPE, pe tușă
Finalul alegerilor europene a dat startul unei lupte în prelungirea acestui scrutin, cea pentru președinția Comisiei Europene. Deși PPE are cele mai multe mandate, nu are o majoritate clară în Parlamentul European. Candidatul ales de populari, Jean-Claude Juncker, revendică președinția, dar liderii europeni, inclusiv colegii săi de partid, i-ar putea provoca o uriașă surpriză.
"PPE este pe cale să câștige alegerile europene. El revendică deci președinția Comisiei Europene", a scris Juncker pe Twitter înainte ca toate țările din UE să-și facă publice rezultatele la alegeri. Calculele ulterioare i-au confirmat estimarea: PPE rămâne cel mai mare grup din Parlamentul European, cu 212 locuri.
"Nu îngenunchez în fața niciunul lider. Am câștigat alegerile", a fost mesajul cu care a revenit luxemburghezul pe rețeaua de socializare pe care a folosit-o intens în timpul campaniei.
În ciuda siguranței afișate de Juncker, nu este cert că fostul premier al Luxemburgului îl va succede pe Jose Manuel Barroso.
Cei 28 de membri ai Consiliului European, șefi de stat și de guvern, au un total de 352 de voturi, împărțite după mărimea fiecărui stat. Un număr de 93 de voturi ar fi de ajuns pentru a-l opri pe Juncker.
Prim-ministrul Viktor Orban a fost primul lider național care a spus că este exclus ca Ungaria să-l susțină pe Juncker pentru postul de șef al Executivului, deși sunt din aceeași familie europeană. Totodată, la vârful Bruxelles-ului este de notorietate aversiunea față de Juncker a unui alt conservator, premierul britanic David Cameron.
Juncker, în pericol să fie scos pe tușă de șefa FMI
Veștile nu sunt îmbucurătoare însă nici pentru Martin Schulz, ai cărui socialiști au terminat pe locul al doilea la alegerile europarlamentare, cu un număr de 193 de mandate. Chiar dacă grupul socialiștilor s-ar alia cu Verzii și liberalii, Schulz tot nu ar obține un sprijin suficient de puternic.
În atari condiții, se vorbește din ce în ce mai pregnant despre un candidat din afara celor propuși de partide - Juncker, Schulz și Verhofstadt - varianta despre care cei trei au susținut într-o dezbatere că ar însemna "sfârșitul democrației".
Diplomați citați de EuroActiv spun însă că "indiferent cine va câștiga euroalegerile, favorita este Christine Lagarde", actualul director al Fondului Monetar Internațional.
Alte nume vehiculate sunt Mario Monti, fostul premier al Italiei, și Enda Kenny, prim-ministrul irlandez.
Factorul Merkel
Alegerile europene de anul acesta se presupune că marchează începutul unei noi ere democratice, dar această premiză este amenințată de discuțiile de culise ale liderilor europeni, în cadrul cărora Merkel stabilește tonul, notează Der Spiegel.
La data de 27 mai, liderii europeni se întâlnesc la Bruxelles pentru un summit extraordinar, unde este așteptat să se poarte discuții referitoare la numele viitorului președinte al Comisiei Europene. Juncker a devenit candidatul conservatorilor și datorită sprijinului oferit de cancelarul Angela Merkel. Acum, cuvântul celui mai puternic om din Europa este decisiv pentru numirea luxemburghezului la conducerea Executivului UE.
Merkel s-a întâlnit luni cu liderii partidului său. După întâlnire, a reiterat că Juncker "este candidatul nostru", adică al CDU și al PPE, dar a precizat că decizia nu este doar a ei. Iar lideri ai Uniunii Creștin Democrate (CDU), citați de Spiegel, spun că Merkel nu s-a pronunțat clar în favoarea lui Juncker în cadrul întrevederii de luni. Dacă Merkel nu pledează convingător pentru Juncker în Consiliu, se va crede că nu îl susține, spune o altă sursă citată de publicația germană.
Procedura de alegere a președintelui Comisiei Europene
Anul acesta, în premieră, votul cetățenilor europeni influențează alegerea viitorului președinte al brațului Executiv al UE, Comisia Europeană (CE). Conform Tratatului de la Lisabona (încheiat în 2007 și intrat în vigoare în 2009), șefii de stat și de guverne care formează Consiliul European (CoE) propun Parlamentului European un candidat pentru postul de șef al Comisiei Europene, "ţinând seama de alegerile pentru Parlamentul European şi după consultări corespunzătoare". În următoarea și ultima etapă, eurodeputații se pronunță prin vot în favoarea sau împotriva numelui înaintat de CoE.
Prima șansă o are candidatul partidului european care s-a clasat pe locul I. Concret, dacă un alegător român votează PSD, el îl preferă implicit pe Martin Schulz la șefia Comisiei Europene.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
