EXCLUSIV  Luxemburg, locul unde s-a semnat tratatul de aderare a României la UE și specificul comunității de români

Pentru realizarea acestui reportaj, făcut în cea mai mare parte datorită unui interviu acordat scriitorului Flaviu Predescu, mulțumim Excelenței Sale doamna Alexandrina - Livia Rusu, ambasadorul României în Marele Ducat al Luxemburgului și doamnei Raluca Țigău, ministru-consilier în cadrul Ambasadei.

Conform Institutului Național de Statistică și Studii Economice din LU (STATEC), la 1 ianuarie 2023 erau înregistrați 6.625 de cetățeni români. Numeric, românii reprezintă cea de-a șaptea cea mai importantă comunitate străină provenind din spațiul UE, rezidentă în Marele Ducat. Cred că este o creștere normală având în vedere dinamica actuală a forței de muncă în special. Să nu uităm, în plus, că Luxemburgul găzduiește numeroase instituții europene, la care se adaugă Agenția NATO de la Capellen, în cadrul cărora prezența românilor este din ce în ce mai mare.

Există însă mulți cetățeni români trăiesc în Marea Regiune, respectiv în Franța (Moselle și, mai larg, Lorraine), Germania (Rheinland-Pfalz, Saarland) și Belgia (provincia Luxembourg) și au interese de ordin profesional, social, educativ sau cultural în Marele Ducat. Estimările  Ambasadei indică aprox. 25.000-30.000 de persoane”.


E.S. Alexandrina - Livia Rusu, ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Marele Ducat al Luxemburgului

Tratatul de aderare al României la Uniunea Europeană a fost semnat la Luxemburg

Excelența Sa ne-a vorbit și despre specificul comunității de români care trăiesc în Luxemburg. Un aspect important și care distinge comunitatea românilor din Marele Ducat este acela că ea s-a constituit mai ales după aderarea României la Uniunea Europeană.

„Există o comunitate, restrânsă ce-i drept, a românilor care au sosit aici înainte de anul 1989. Cei mai mulți însă, sunt cei care au venit în preajma sau după aderarea României la UE (ca o notă de interes, la Luxemburg a fost semnat Tratatul de Aderare al României la UE – 25 aprilie 2005, la Abația Neumunster. Pentru mine, profesional, faptul că acum mă aflu într-o locație cu această semnificație aparte după ce am făcut parte din echipa din cadrul MAE care a lucrat la aderarea țării noastre la UE constituie un sentiment deosebit, care nu poate fi descris pe deplin în cuvinte)”, a subliniat doamna Rusu.

Cei mai mulți cetățeni români rezidenți în Marea Regiune au studii superioare

Ca sistem politic, Luxemburgul este monarhie, sub conducerea lui Henric, Mare Duce de Luxemburg. Țara se învecinează cu Belgia, la vest și la nord, cu Germania la est și cu Franța la sud, iar capitala omonimă, Luxemburg, este, alături de Strasbourg și de Bruxelles, 
una dintre cele trei capitale oficiale ale Uniunii Europene.

Luxemburgul are o suprafață de 2586 km². În 2021, Marele Ducat avea o populație de 640.064 locuitori. Aici se află și sediul Curții Europene de Justiție. Limbile vorbite în Luxemburg sunt: luxemburgheză, franceză și germană.

Forță de muncă calificată

„Vorbim despre o comunitate de români bine integrată, cu un profil care se pliază pe specificul economiei luxemburgheze – un număr foarte mare de transfrontalieri (persoane care locuiesc în Franța, Germania și Belgia) care își desfășoară activitatea zilnică în Luxemburg. Evoluția comunității românești se înscrie și ea în această dinamică. Ceea ce își propune Luxemburgul este atragerea forței de muncă înalt calificate, astfel încât, sub aspect socio-profesional, cei mai mulți cetățeni români rezidenți în Marea Regiune au studii superioare și lucrează atât în calitate de specialiști în diferite instituții europene cu sediul  în Luxemburg, cât și în domenii precum financiar, bancar, medical, IT, învățământ, artistic”, susține doamna Alexandrina-Livia Rusu.

Limba, cultura, religia, tradițiile definesc identitatea națională a românilor din Luxemburg

Există o dimensiune culturală identitară a românilor din Luxemburg. În ce măsură poate fi prezervată cultura și identitatea românilor care trăiesc în Luxemburg, Excelența Sa ne-a confirmat acest aspect, vorbindu-ne despre o dimensiune culturală identitară a românilor din Marele Ducat. Pornind de la principalele elemente care definesc identitatea națională - limba, cultura, religia, dar şi respectarea obiceiurilor și tradițiilor specifice - „cred că românii din Luxemburg, prin activitățile organizate de Ambasadă și, - extrem de relevant - prin asociațiile care funcționează aici, ținând cont de specificul fiecăreia din ele, prin Biserică, beneficiază de toate elementele necesare pentru păstrarea acesteia”.

„Chiar dacă suntem o Ambasadă mică, încercăm la rândul nostru, singuri sau cu sprijinul unor parteneri precum ICR Bruxelles, să organizăm acțiuni care pot fi circumscrise în mod clar acestui obiectiv legat de păstrarea identității naționale. Aș menționa, pentru exemplificare, cel mai recent eveniment: proiecția de film – Maria, inima României, din 21 septembrie, Cinema Utopia, moment circumscris și marcării a 30 de ani de la accederea RO la Mișcarea Francofonă. Alte evenimente notabile: prezența a numeroase filme RO și producători sau actori români la Festivalul CinEast, sprijinirea reprezentațiilor unor piese de teatru – Scaunele de Eugen Ionescu în regia lui Gabor Tompa, în care joacă o memorabilă Oana Pellea, spectacol care revine la finele lui octombrie 2023, urmare succesului de la premiera din martie anul trecut, unde l-am avut invitat pentru o seară de dialog și pe regretatul George Banu, conferințe – dramaturgul Matei Vișniec, expoziții – Manuscrisele Eminescu, organizată în parteneriat cu ICR Bruxelles, expoziția a avut în centrul său colecția ”Manuscrisele Mihai Eminescu”, editată de Academia Română sub coordonarea academicianului Eugen Simion începând cu 2004)”.

Postul de Radio ARA, o prioritate importantă

„Un alt element care cu siguranță are un aport semnificativ este emisiunea de radio în limba română, destinată comunității, difuzată, începând cu luna martie 2023, la postul Radio ARA (un program de o oră, de două ori pe lună. Realizatorii emisiunii sunt Raluca Caranfil și Dan Giosan, reprezentanți ai comunității). Difuzarea unei astfel de emisiuni a fost una din prioritățile Ambasadei, pentru care am lucrat asiduu încă de la începutul mandatului meu”, a subliniat diplomatul.

O biserică ortodoxă română înființată în 1995

La fel ca în alte țări și în Luxemburg biserica joacă un rol important pentru comunitate. Profesoara Elena-Mădălina Dorneanu, membră a Corului românilor din Luxemburg „Voci din Carpați” povestea în cadrul proiectului Bogățiile României din Diaspora,  realizat cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni (DRP) cum, în procesul de adaptare în Luxemburg, a început să meargă la biserică, fapt care îl făcea mai puțin sau deloc atunci când era în țară și cum tot în comunitatea întâlnită la biserică s-au pus bazele și corului „Voci din Carpați”, românii cu har muzical contribuind în cadrul Sfintei Liturghii.

Doamna ambasador Rusu amintește bisericile ortodoxă și evanghelică din capitala Marelui Ducat: „Și, desigur, nu putem pierde din vedere aici elementul religios. Există o biserică ortodoxă română înființată în 1995, subordonată ierarhic Mitropoliei Ortodoxe a Germaniei, Europei Centrale şi de Nord şi o biserică evanghelică românească subordonată Bisericii Evanghelice românești de la Bruxelles. Puteți observa că sunt astfel acoperite cele mai importante elemente care conturează identitatea națională: limbă, cultură, tradiții și religie, așa cum spuneam și puțin mai devreme”.

Asociații românești din Luxemburg. Cea mai veche are 34 de ani

Există 8 asociații ale românilor, care sunt foarte active și care reușesc să atragă, fiecare prin specificul ei, reprezentanți ai comunității, aducându-și aportul la păstrarea unității acestei  comunități, la întărirea legăturilor cu România. Doamna ambasador ne-a făcut o trecere în revistă a acestora.

Dimensiunea culturală este acoperită de asociațiile Asociația Luxembourg-Roumanie (cea mai veche asociație din Luxemburg, anul acesta împlinește 34 de ani), Atelierul românesc de teatru "L'avant-scène" și de proaspăt înființata RoKultur, care urmărește promovarea, susținerea și întărirea prezenței culturale românești în Luxemburg.

Ansamblurile Voci din Carpați și Dansuri din Carpați se concentrează pe prezervarea tradițiilor românești (după cum indică și denumirile acestora în special muzică și dans).

Asociația Vorbitoarelor de Română pentru Interacțiune şi Socializare este o organizație creată în 2014 pentru a consolida şi însufleţi comunitatea femeilor din diaspora românească, pe baza a ce ne leagă: limba şi cultura română.

Din anul 2017 funcționează în Luxemburg „Școala românească de week-end”, organizată de Asociația Părinților Români din Luxemburg, care și-a stabilit ca obiectiv descoperirea și păstrarea legăturii cu limba și cultura română de către copiii români cu părinți stabiliți în Luxemburg (sau chiar în Marea Regiune).  

„Pe palierul economic, de exemplu, este relevantă activitatea Asociației Forumul de Afaceri România - Luxemburg (RomLux), foarte activă în ceea ce privește promovarea unor oportunități de afaceri, și nu numai, atât în România, cât și Luxemburg.

Recent, RomLux a a obținut, în cadrul celei mai recente sesiuni de finanțare organizate de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (august 2023), o finanțare pentru Proiectul RomLux-Connect, proiect pilot care vizează crearea unei platforme online dedicate antreprenorilor români”.

Obiective culturale

„Avem în plan să facem demersuri pentru a încerca acoperim această 
dimensiune cu un simbol care să aibă relevanță pentru România și, implicit, pentru comunitatea românească.” A menționat doamna ambasador. 

 Evoluția comunității românești din Luxemburg

„Cred că Luxemburgul va continua să fie atractiv din punct de vedere profesional, spre exemplu pentru serviciile din domeniul financiar și bancar, domenii în care Luxemburgul excelează. De asemenea, cercetarea, inovarea și noile tehnologii (în domenii precum fintech, finanțarea verde, energie regenerabilă, sectorul spațial), sprijinirea ecosistemului de start-upuri sunt prioritare pe agenda economică luxemburgheză. Toate acestea dau naștere la numeroase oportunități de colaborare între România și Luxemburg, iar comunitatea de aici ajută la crearea unor punți între cele două țări. După cum observați, aspectele legate de cercetare, inovare și noi tehnologii sunt obiective europene, dictate de o lume în schimbare, pentru atingerea cărora o cooperare strânsă nu poate fi decât benefică.”

Asociațiile au un rol major 

Asociațiile din comunitatea românească au un rol major în raporturile România-Luxemburg, fie că acționează pe palierul cultural, fie economic. La nivelul Ambasadei, se lucrează cu toți cei care sunt deschiși către cooperare și care au proiecte concrete, „pe care putem să le sprijinim și să le vedem prinzând viață. Vom manifesta în continuare aceeași deschidere și același entuziasm, urmărim, cred, rezultate concrete cu proiecte pragmatice care să ajute la prezervarea legăturilor și, totodată, la consolidarea relațiilor bilaterale foarte, foarte bune, în acest moment, dintre România și Luxemburg. Apreciez comunitatea românească din Luxemburg, am evidențiat acest lucru ori de câte ori am avut ocazia. De altfel, calitatea deosebită a comunității românești din Luxemburg a fost remarcată în discuțiile la nivel înalt din acest an, între oficiali din țara noastră și cei din țara gazdă”, a concluzionat Excelența Sa Alexandrina-Livia Rusu.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News