"M-am prăbușit". Femeie bolnavă, în fază terminală, înșelată de soț: Este epuizat din cauza mea. Are nevoie de un sprijin emoțional

"Am 32 de ani și sunt căsătorită de cinci ani cu soțul meu, iubirea vieții mele și cel mai bun prieten al meu. Acum un an am fost diagnosticată cu o boală gravă și mă aflu în fază terminală, medicii au spus că mai am maximum opt luni de trăit. Mi-a fost foarte greu când am primit vestea, dar am început să mă obișnuiesc cu ideea și am încercat să accept realitatea. În tot acest timp, soțul meu m-a susținut enorm și nu am simțit nicio clipă că nu m-ar iubi. Nu avem copii împreună, dar în ultima vreme eu am devenit copilul soțului meu pentru că a fost nevoie să mă însoțească peste tot și să aibă grijă de mine în orice moment. A stat cu mine nopți la rând prin spitale și a adunat foarte multe ore nedormite. Uneori, mă ajută chiar și să îmi fac baie pentru că eu sunt din ce în ce mai slăbită.

Șocul vieții mele a venit în urmă cu câteva săptămâni când am aflat că cel care ar face orice pentru mine nu este cine credeam eu că este. Soțul meu nu mi-a arătat niciodată că nu m-ar iubi, ba chiar mi-a oferit mereu toată atenția lui, dar într-o zi am aflat că el duce o viață dublă și că are o relație extraconjugală cu o colegă de la serviciu. Mă uitam la un film pe laptopul lui și a primit un mail de pe o adresă de la birou, era o femeie care îi spunea că îi este dor de el și că abia așteaptă să petreacă următoarea pauză de masă împreună.

"El are nevoie de un sprijin emoțional acum"

Am suferit enorm, m-am prăbușit, fizic și psihic deopotrivă, în primele zile... Cum era și de așteptat, starea mea de sănătate s-a agravat într-un ritm extrem de alert din cauza stresului psihic pe care am început să îl simt... Dar apoi, ceva s-a întâmplat în mine. O voce, venită de nicăieri, mi-a zis că nu ar trebui să îmi judec soțul. Și am ajuns să realizez că el are nevoie de un sprijin emoțional acum, de cineva care să îl consoleze și să îl ajute să uite de problemele de acasă. El este epuizat din cauza mea și poate are nevoie de cineva care să îi arate și partea frumoasă a vieții.

Nu i-am spus încă omului iubit că am aflat ce se întâmplă în viața lui când nu este lângă mine, nu știu cum ar trebui să procedez. Oare să pretind că totul este bine și să nu îi cer socoteală, pentru că eu oricum nu mai am mult de trăit? Poate ar fi bine să îi spun că știu și că îl iert fiindcă nu este vina lui pentru tot ce se întâmplă? Nu am nici cea mai mică idee care dintre aceste două variante, care mă bântuie, este cea mai corectă pentru el, pentru mine, pentru noi...

Mă tem că familia mea va afla de această relație după ce eu voi muri și toți își vor forma o părere greșită despre el. Nu vreau să sufere mai tare sau să se lupte cu vorbele urâte ale celorlalți, este suficient că simte povara bolii mele pe umerii lui", a mărturisit femeia, potrivit divahair.ro , citând slate.ro.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News