Macron a inaugurat o centrală nucleară uriașă. Strategia nucleară a Franței, soluție în criza energetică europeană

Operat de compania de stat EDF, reactorul  Flamanville 3, care a costat 13 miliarde de euro, are capacitatea de 1,6 gigawați (GW), este unul dintre cele mai mari din lume și primul adăugat la rețeaua franceză din 1999. Ca termen de comparație, acest reactor produce mai mult decât dublu față de un reactor de la Cernavodă, care are 700 de MW.

Cu toate întârzierile semnificative și depășirea bugetului inițial de patru ori, finalizarea acestui proiect simbolizează opțiunea Franței pentru o energie curată, în bandă (furnizată constant pe tot parcursul zilei), scrie Reuters.

Reactorul Flamanville 3 este cu puțin mai mic decât ”omologul” său din Taishan, China, bazat tot pe tehnologie franceză, care produce 1.75 GW, la fel ca uzina de la Olkiluoto, Finlanda.

Franța, decizie rațională

Președintele Emmanuel Macron și-a reafirmat în 2022 angajamentul pentru tranziția energetică a țării prin promisiunea de a construi încă șase reactoare nucleare noi, astfel încât ponderea energiei nucleare în mix-ul energetic din Franța să rămână între 75-80%. Aceasta vine pe fondul creșterii cererii pentru surse de energie durabile și a reducerii emisiilor de carbon, obiective critice în contextul schimbărilor climatice globale. În 2024, Franța a reușit să atingă recorduri de export de energie electrică, subliniind viabilitatea economică a energiei nucleare.

Spre deosebire de Franța, Germania a oprit construcția unor noi centrale nucleare și intenționează să le închidă pe cele aflate în exploatare, o decizie luată în anii 90, sub presiunea grupurilor precum Greenpeace și a Verzilor, partid  care a făcut parte din coaliția de guvernare. Această alegere a fost justificată prin dorința de a proteja mediul, dar efectele au fost contrare. Renunțarea la energia nucleară a forțat Germania să revină, în 2022, la utilizarea cărbunelui, o sursă de energie mult mai poluantă. Astfel, țara a contribuit involuntar la creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră, un punct critic pentru ecologiștii care militau pentru o tranziție „verde”.

Germania, strategie scumpă și ineficientă, sub presiune ideologică

Politica ”Verzilor” a făcut Germania să fie dependentă de gazul importat din Rusia, iar tentativele de decarbonizare bazate pe energia eoliană și solară s-au dovedit imposibil de susținut economic. Tensiunile sociale generate de ”tranziția verde” după modelul german au adus în prim-planul politicii forțe extremiste, în mai multe țări din Europa.

Deși energia nucleară rămâne o soluție controversată, ea este considerată esențială în atingerea obiectivelor globale de reducere a emisiilor. Franța arată că investițiile în domeniul nuclear pot combina eficiența economică cu reducerea poluării, în ciuda provocărilor tehnice și financiare.

Pe măsură ce Europa își ajustează strategiile energetice, diferențele dintre Franța și Germania devin tot mai evidente. În timp ce Franța își consolidează poziția ca lider în energia nucleară, Germania se confruntă cu întrebări privind viabilitatea unei tranziții bazate pe energie regenerabilă, scumpă și  insuficientă pentru a elimina complet combustibilii fosili.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News