Macron are un nou premier, dar aceleaşi vechi probleme - Analiză

Când Francois Bayrou, noul premier al Franței, era ministru al Educației în anii ’90, planul său de a crește subvențiile pentru școlile private a declanșat proteste naționale. A cedat rapid presiunilor și a rămas în funcție încă patru ani, explică Reuters într-o analiză pe care o puteţi citi în rândurile de mai jos.

Trei decenii mai târziu, Bayrou va înfrunta un alt tip de provocare: un parlament fracturat și conflictual. Una dintre primele sale misiuni, ca al patrulea premier al președintelui Emmanuel Macron într-un singur an, va fi să adopte bugetul pentru 2025.

Înainte de asta, Bayrou trebuie să formeze un guvern care, asemenea celui al predecesorului său, Michel Barnier, va avea sprijin minoritar în parlament și va fi vulnerabil la atacurile extremelor politice, atât de dreapta, cât și de stânga.

Demiterea lui Barnier și a cabinetului său – prima dată când parlamentul francez a votat pentru înlăturarea unui guvern din 1962 – i-a surprins chiar și pe cei care au orchestrat mișcarea. Deocamdată, există un consens între partide pentru adoptarea legislației de urgență care să asigure finanțarea guvernului, dar munca grea pentru bugetul de anul viitor abia începe.

Provocări similare, context diferit

„Dificultățile rămân aceleași ca sub Michel Barnier”, a declarat Arnaud Benedetti, profesor la Universitatea Sorbona. „Cel puțin, o moțiune de cenzură nu pare probabilă pe termen scurt.”

Un consilier al președintelui Macron a descris numirea lui Bayrou drept alegerea „celui mai consensual candidat capabil să unească oamenii”. Totuși, socialiștii au criticat această numire, considerând-o o continuare a politicilor actuale.

Bayrou, un politician cu o carieră de decenii, a fost liderul centrismului francez până când Macron a remodelat peisajul politic în 2017, distrugând partidele tradiționale, o campanie pe care Bayrou a susținut-o.

De-a lungul timpului, Bayrou a fost ferm în privința riscurilor generate de datoria publică a Franței. Vineri, el a reiterat acest mesaj, numind datoria țării o „problemă morală” la fel de mult cât una financiară. „Aud avertismentul dumneavoastră despre gravitatea situației și sunt de acord”, i-a spus Bayrou lui Barnier.

Cu toate acestea, Bayrou a acordat mereu o importanță majoră păcii sociale, fie în relația cu sindicatele, fie cu parlamentarii sau alte grupuri de interese. Totuși, menținerea păcii într-o Adunare Națională dominată de trei facțiuni aflate în conflict aproape permanent va fi aproape imposibilă.

Bugetul pentru 2025: linia de demarcație

Contestarea proiectului de buget pentru 2025 a dus la căderea lui Barnier, iar liderii de stânga avertizează că ar putea încerca să-l înlăture și pe Bayrou dacă acesta va recurge la puteri constituționale speciale pentru a impune bugetul fără un vot în parlament.

„Încercările de a integra cererile opoziției ar putea costa bugetar, iar consolidarea fiscală ar putea fi limitată anul viitor din această cauză”, a scris Raphael Brun-Aguerre de la JP Morgan într-o analiză.

Liniile roșii ale extremei dreapta rămân neschimbate

Pe parcursul săptămânii, Macron a purtat discuții cu liderii de partide. El a făcut apel la unitatea forțelor „republicane”, dar a rezistat cererilor socialiste de a numi un premier din rândurile lor, evitând riscul de a desființa reformele economice care au liberalizat a doua cea mai mare economie din zona euro și au consolidat sistemul de pensii.

Chiar și așa, reforma pensiilor din 2023 va rămâne în centrul atacurilor opoziției.

„Liniile noastre roșii rămân aceleași”, a declarat liderul extremei drepte, Jordan Bardella, reporterilor, la scurt timp după numirea lui Bayrou. Aceste „linii roșii” includ indexarea pensiilor la inflație pe toată durata anului 2025.

Un sondaj de opinie publicat săptămâna aceasta arată că între 35% și 38% dintre alegători intenționează să o susțină pe Marine Le Pen, lidera extremei drepte, la alegerile prezidențiale din 2027 – un nivel record care o plasează în fruntea preferințelor.

Provocările unui viitor incert

Chiar dacă Bayrou nu va fi împiedicat de opoziția politică, provocările pentru viitorul său guvern vor fi imense. Va trebui să reducă deficitul bugetar de la 6,1% estimat pentru 2024, să mențină sub control sindicatele cunoscute pentru protestele lor și să crească cheltuielile militare pentru sprijinirea Ucrainei, în timp ce găsește soluții pentru revitalizarea unui sector industrial aflat în dificultate.

Barnier promisese să reducă deficitul prin creșterea taxelor pentru bogați și marile companii, precum și prin limitarea majorării pensiilor planificate. Dar aceste măsuri au fost abandonate odată cu căderea guvernului său.

Fostul ministru de finanțe, Bruno Le Maire, interogat de parlamentari în legătură cu eșecul Franței de a-și reduce deficitul, a oferit o critică dură a Adunării Naționale:

„Această adunare taxează, cheltuie și cenzurează”, a spus el. „De mult timp a pierdut orice simț al realităților economice și bugetare.”

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News