Analiştii spun că preşedintele francez, care se confruntă cu incertitudini în privința unui nou mandat, ar putea beneficia de pe urma situaţiei din estul Ucrainei.
Cu o oră înainte de a spune lumii despre decizia sa de a recunoaște independența celor două provincii separatiste ale Ucrainei, Lugansk și Donestk, Vladimir Putin l-a sunat pe Emmanuel Macron. A fost un apel de curtoazie pentru a-l informa cu privire la intențiile sale și o oportunitate pentru președintele francez, care s-a grăbit să condamne decizia președintelui rus.
Cu doar o zi înainte, Palatul Elysée anunțase cu mândrie că Franța a reușit să negocieze un summit între președinții SUA și Rusia, „dacă Rusia nu invadează Ucraina”, scrie AlJazeera. Președintele francez a devenit liderul de facto al Europei în ianuarie, deoarece deține președinția Consiliului Uniunii Europene.
Majoritatea timpului din ultimele săptămâni au fost dedicate consultării aliaților săi europeni și americani, în timp ce s-a angajat în gestionarea diplomației între Kremlin și Occident.
„În ultimele săptămâni, Macron a apărut ca un cap de pod al diplomației europene. Cu toate acestea, el nu pune prea mult accent pe dimensiunea europeană a abordării sale, deoarece Vladimir Putin disprețuiește Uniunea Europeană și favorizează relațiile bilaterale”, a spus Carole Grimaud Potter, profesor de geopolitică la Universitatea din Montpellier.
De când președintele francez în vârstă de 44 de ani a ajuns la putere în 2017, el încearcă să construiască o relație personală cu liderul rus. În ultimul timp, acesta a exploatat vidul relativ creat de plecarea Angelei Merkel de la putere în decembrie anul trecut, fostul cancelar german vorbitor de limbă rusă fiind un interlocutor de referință al lui Putin în UE.
Când ministrul rus de externe Serghei Lavrov s-a întâlnit luna trecută cu omologul său american, Antony Blinken, la Geneva pentru a discuta despre arhitectura de securitate a Europei, mulți europeni au fost atât șocați, cât și îngrijorați că nu au un loc la masă. De asemenea, Lavrov a făcut o vizită la Moscova și Kiev la începutul lunii februarie și a susținut o serie de apeluri telefonice cu toți principalii actori ai crizei în ultimele săptămâni.
”Vrea să dețină paternitatea unei de-escalade în estul Ucrainei, dacă nu o rezolvare a crizei”, a spus Grimaud Potter.
Dar decizia Kremlinului de a recunoaște „republicile” este un regres serios în această luptă.
UE, SUA și Marea Britanie au impus rapid sancțiuni limitate pentru a menține o ușă deschisă pentru diplomație și pentru a preveni un război cu toate armele în Ucraina.
”Scopul lui Macron este să inițieze un dialog cu privire la rolul NATO în Europa și Ucraina și, eventual, un nou tratat privind controlul armelor, un fel de Acorduri de la Helsinki 2.0. Știe că va durași că NATO și UE vor trebui să cedeze unora dintre cererile Rusiei, care vrea să-i garanteze securitatea și să restabilească puterea pe care a pierdut-o când URSS a dispărut”, a spus Grimaud Potter.
Această criză se desfășoară în timp ce Macron se confruntă cu o campanie de realegere imprevizibilă pentru un al doilea mandat de cinci ani în aprilie. El nu și-a declarat încă candidatura, dar este de așteptat să o facă în curând.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News