La alegerile europarlamentare, Alianța PSD-PNL a ieșit învingătoare și în Diaspora. Sociologul Mădălina Hideg, directoarea Institutului Argument, a făcut, pentru DCNews, analiza rezultatelor confirmate oficial.
Alianța PSD-PNL a obținut 21.35% (44.925 voturi), Alianța Dreapta Unită (USR-PMP-Forța Dreptei) a obținut 16.34% (34.373 voturi), Alianța AUR are 14.65% (30.830 voturi) și SOS România, partidul Dianei Șoșoacă, a obținut 13.52% (adică 28.457 voturi). Pe plan intern, Alianța PSD-PNL s-a clasat tot pe prima poziție (cu 49.21% dintre opțiuni), fiind urmată de AUR (14.93%), ADU ( cu 8.53%), UDMR (cu 6.61%) și S.O.S. România (cu 4.83%).
Numărul românilor din Diaspora prezenți la votul pentru alegerile europarlamentare din 9 iunie 2024 a scăzut cu 45% față de 2019. La cele 915 de secții de votare s-au prezentat 215.979 români aflați în străinătate - spre deosebire de 2019, când am avut 441 secții deschise și 379.466 români prezenți.
” Se observă, a spus Mădălina Hideg, că prin creșterea numărului de secții deschise nu s-a obținut în mod proporțional și creșterea participării, deci fie scandalurile din anii trecuți au fost doar fumigene lansate în slujba anumitor interese, fie între timp a scăzut atât de mult interesul față de participare. Cel mai mult a scăzut prezența la vot în Italia (cu 70%), Spania (cu 64%), Franța (cu 60%) și Austria (cu 45%), crescând însă în Republica Moldova (cu 46%) și Olanda (cu 16%). Au fost luate în calcul țările în care au fost prezenți mai mult de 5.000 de votanți”, a explicat Mădălina Hideg.
În Italia și Spania locuiesc cele mai numeroase comunități de români. Cu toate acestea, prezența la vot a acestora a scăzut considerabil, cu 70% respectiv 64%.
”Este evident că interesul pentru alegeri, pentru politica din țară, a scăzut în rândul românilor din cele două țări. Nu pentru politică, în general., fiindcă peste 80.000 de români care se află în Spania au votat pe listele europarlamentare spaniole. Interesant, a subliniat Mădălina Hideg, directoarea Institutului Argument, este că votul românilor din cele două state a mers mai mult spre AUR și S.O.S., amendând astfel clasa politică tradițională din România. În Italia, S.O.S. a câștigat peste 5200 de voturi, urmat de AUR cu peste 4900 de voturi, în timp ce în Spania primele două locuri sunt inversate: AUR este pe prima poziție cu peste 4100 de voturi și SOS România este pe locul doi cu peste 3800 de voturi”, a spus Hideg.
Cum se explică prezența ridicată la votul pentru alegerile europarlamentare în Moldova, unde doar cetățenii statelor membre aflate pe teritoriul Republicii au putut să își exercite dreptul la vot, nu și cetățenii moldoveni, am întrebat-o pe Mădălina Hideg?
”Această prezență ridicată trebuie pusă în contextul începerii negocierilor de aderare a Moldovei la Uniunea Europeană, deci a interesului crescut pentru europarlamentare. Relativ surprinzătoare este opțiunea de vot a celor care locuiesc în Moldova: aproximativ 55% au votat pentru Alianța PSD-PNL. Este posibil ca acest vot să fie sub forma construirii unei monede de negociere pentru sprijinul pe care l-ar putea acorda România Moldovei în procesul de aderare și nu numai, PSD și PNL fiind încă principalele forțe politice cu putere de decizie din România, a explicat Mădălina Hideg. Fără votul românilor din Republica Moldova, PSD ar fi avut doar în jur de 14.000 de voturi în diaspora (în loc de aproape 45.000 cât are acum), iar Alianța Dreapta Unită ar fi avut puțin peste 21.000 (în loc de peste 34.000 cât are acum). Într-un astfel de scenariu, AUR ar fi ocupat prima poziție cu aproximativ 30.000 de voturi și SOS România ar fi avut aproximativ 28.000 de voturi, clasându-se pe locul al doilea. De altfel AUR a câștigat alegerile în mai multe state europene: în Spania – a obținut peste 4700 de voturi, în Austria – a câștigat cu peste 1800 de voturi, în Belgia – a însumat peste 1700 de voturi, în Franța – peste 1500 de voturi
În Italia, partidul Dianei Șoșoacă a reușit să coaguleze opțiunile a peste 5200 de români, în Germania a adunat peste 5700 de voturi, iar în Marea Britanie – a obținut peste 5800 de voturi”, a arătat Hideg.
Românii din țările nordice, Luxemburg , Elveția, Olanda și parțial Belgia au preferat REPER, care conduce în aceste state, de unde ia însă puține voturi . Cum se explică această preferință?
”Pentru țările în care sunt mulți funcționari europeni (Belgia, Luxemburg, Olanda), opțiunea de vot este perfect explicabilă. Dacian Cioloș este bine văzut în instituțiile europene, el însuși fiind un funcționar european de carieră (cea mai înaltă funcție ocupată a fost cea de comisar pentru agricultură). REPER se definește ca fiind un partid format din specialiști în diverse domenii, preponderent tineri, care promovează meritocrația și liberalismul, persoane care vrea să reconstruiască România pe principii precum participare, performanță, unitate. Acesta este motivul pentru care, probabil românii care trăiesc în Elveția au rezonat cel mai bine cu acest partid”, a spus sociologul Mădălina Hideg, directoarea Institutului Argument.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu