MAE dezvăluie ce a urmărit Ungaria prin convocarea ambasadorului român

Ministerul Afacerilor Externe din România a reacționat, după ce ambasadorul Victor Micula a fost convocat, joi, la Ministerul ungar de Externe. Acest demers "reprezintă un exerciţiu conjunctural de imagine", conform unui comunicat remis de MAE.MAE transmite că ambasadorul României la Budapesta a avut o întrevedere, la MAE din Ungaria, cu secretarul de stat Zsolt Nemeth, la solicitarea celui din urmă, "pentru a discuta despre evoluţiile recente intervenite în relaţia bilaterală". "Ministerul Afacerilor Externe român apreciază că demersul MAE ungar reprezintă un exerciţiu conjunctural de imagine", se arată în comunicatul citat de Mediafax. "Declaraţiile ministrului român de externe cu privire la mesajul simbolic pe care îl transmite adoptarea, în 2010, de către legislativul ungar, în baza votului exprimat de deputaţii Fidesz şi Jobbik, a unei legi prin care se stabileşte data de 4 iunie pentru a marca Ziua Solidarităţii Naţionale, nu reprezintă un element de noutate şi nu ar trebui să surprindă partea ungară. Semnificaţia acestui act normativ, de menţinere în atenţia publicului a aşa-zisului caracter injust al Tratatului de la Trianon, este evidentă şi nu poate să se bucure de aprecierea României", scrie în documentul remis de MAE.România, folosită ca pretext de către Ungaria"De asemenea, partea ungară continuă să încerce acreditarea publică a ideii că legislaţia ungară prin care se facilitează obţinerea cetăţeniei ungare şi se acceptă dubla cetăţenie are ca model legislaţia românească în materie, încercând să convingă partenerii internaţionali că ceea ce a fost acceptabil în cazul legislaţiei româneşti trebuie să fie acceptabil şi în privinţa legislaţiei ungare. MAE român a reiterat public, de mai multe ori, inclusiv cu prilejul conferinţei de presă comune susţinute de miniştrii de externe ai României şi Ungariei, la Bucureşti, la data de 4 martie 2013, faptul că această teză publică a diplomaţiei ungare nu corespunde adevărului. Drept urmare, din punctul de vedere al MAE român, partea ungară nu are motive pentru a fi nedumerită de poziţia MAE român pe această temă", se mai arată în același document.Diferențele dintre legea română și cea ungarăMinisterul român de Externe menţionează că "legea română în materie acordă cetăţenia română persoanelor care au pierdut-o independent de voinţa lor şi descendenţilor până în gradul III inclusiv, având, astfel, o natură reparatorie. Legea ungară, în schimb, nu stabileşte o limitare sub aspect personal, putând dobândi cetăţenia ungară oricine face dovada unui ascendent cetăţean ungur, legea permiţând stabilirea ascendenţei, inclusiv pe baza unor prezumţii de natură istorică fără prezentarea unor documente doveditoare". "Afirmaţiile ministrului român de Externe au urmărit să elimine o eroare de evaluare perpetuată de Ministerul de Externe ungar", continuă comunicatul MAE. MAE român consideră, totodată, că "spiritul Parteneriatului Strategic româno-ungar, faţă de care partea română este profund angajată, presupune tratarea cu responsabilitate a temelor cu potenţial sensibil în relaţiile bilaterale".

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News