MAE, în cazul 'Minority SafePack': Iniţiativa cetăţenească nu poate să fie folosită pentru a extinde competenţele conferite UE

Declaraţia vine ca răspuns al MAE, la solicitarea AGERPRES, la faptul că Tribunalul Uniunii Europene a anunţat, în urmă cu zece zile, că a respins o acţiune introdusă de România împotriva Comisiei Europene prin care solicita anularea unei decizii de a înregistra o propunere de iniţiativă cetăţenească privind protecţia persoanelor care aparţin unei minorităţi naţionale şi lingvistice - 'Minority SafePack - one million signatures for diversity in Europe'.

'Ministerul Afacerilor Externe reiterează poziţia sa constantă de apreciere faţă de rolul iniţiativei cetăţeneşti europene ca instrument de consolidare a democraţiei Uniunii Europene şi susţine folosirea iniţiativei cetăţeneşti europene de către cetăţenii UE. MAE nu poate fi de acord, însă, ca acest instrument să fie folosit pentru a extinde competenţele conferite UE în baza tratatelor fundamentale', arată MAE.

Astfel, Ministerul Afacerilor Externe ia notă de Hotărârea Tribunalului UE în cauza T-391/17, România împotriva Comisiei Europene, cauză iniţiată 'în scopul de a preveni extinderea pe cale jurisprudenţială a competenţelor UE în domenii care ţin de suveranitatea statelor membre, precum protecţia drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale'. MAE precizează că România a demarat un proces de analiză a hotărârii în cauză pentru a stabili dacă există motive de recurs. Propunerea de iniţiativă cetăţenească europeană 'Minority SafePack - one million signatures for diversity in Europe' (propunerea de Iniţiativă Cetăţenească Europeană - ICE), promovată de Uniunea Federală a Naţionalităţilor Europene (FUEN), urmăreşte adoptarea unei serii de acte UE pentru îmbunătăţirea protecţiei persoanelor care aparţin minorităţilor naţionale şi lingvistice.

Respectiva propunere indică ariile în care Comisia Europeană ar trebui să intervină: limbile regionale şi minoritare, educaţie şi cultură, politica regională, participare, egalitate, conţinutul mass-media, precum şi sprijinul din partea statului acordat comunităţilor de minorităţi. În anexa propunerii de ICE se regăsesc 11 acte juridice ale UE pe care Comisia ar trebui să le propună. Propunerea de ICE a fost prezentată Comisiei Europene pe 15 iulie 2013. Iniţial, Comisia Europeană a respins solicitarea de înregistrare a propunerii de ICE, considerând că respectiva propunere 'se află vădit în afara competenţei Comisiei de a prezenta o propunere de act juridic al UE'.

Această decizie a Comisiei a fost anulată de Tribunalul UE pentru 'insuficienţa vădită a motivării respectivului act (motiv procedural), fără a analiza situaţia pe fond'. În această cauză, Guvernul României a avut calitatea de intervenient, susţinând poziţia Comisiei Europene. Ulterior acestei decizii a instanţei europene, la data de 29 martie 2017 Comisia Europeană a adoptat o nouă decizie prin care a înregistrat parţial propunerea de ICE (în ceea ce priveşte 9 din cele 11 propuneri de acte ce fac obiectul ei) şi a dispus că organizatorii propunerii pot colecta declaraţiile de susţinere ale cetăţenilor pentru cele 9 propuneri înregistrate. Împotriva acestei decizii a Comisiei Europene, Guvernul României a formulat acţiune în anulare, acţiune care face obiectul prezentei pronunţări a Tribunalului UE.

Sub aspect procedural, părţile şi intervenienţii într-o cauză pe rolul Tribunalului UE pot ataca hotărârea pronunţată în respectiva cauză, cu recurs la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), în termen de 2 luni de la notificarea hotărârii (termen la care se adaugă 10 zile, în temeiul Regulamentului de procedură al CJUE). Potrivit Statutului, recursul înaintat CJUE 'se limitează la chestiuni de drept şi poate fi întemeiat pe motive care privesc lipsa de competenţă a Tribunalului UE, neregularităţi ale procedurii în faţa Tribunalului UE, care aduc atingere intereselor recurentului sau încălcarea dreptului UE de către Tribunalul UE', arată MAE. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News