Pictorul și sculptorul Ion Alin Gheorghiu are acum propriul timbru, post mortem.
Maestrul Ion Alin Gheorghiu a fost omagiat de filatelia românească. „Inspirația, dacă există, trebuie să te găsească la șevalet cu pensula în mână” - spunea marele pictor Ion Alin Gheorghiu.
Romfilatelia a lansat, la sediul său, emisiunea de mărci poștale „Mari artiști români. Ion Alin Gheorghiu”, dedicată artei sale, aducând în atenția colecționarilor și iubitorilor de frumos, unul dintre cei mai importanți creatori de artă ai României.
Într-o atmosferă caldă, în prezența soției pictorului, alături de prieteni, admiratori, critici de artă, membri ai Comisiei Filatelice Naționale, au depănat amintiri și au avut discursuri laudative la adresa artistului.
Unul dintre cei mai importanți artiști postmoderniști, Ion Alin Gheorghiu s-a impus în elita plasticii românești și internaționale, exprimându-se în pictură, sculptură, artă decorativă și, câteodată, în scris. A fost membru titular al Academiei Române.
Un artist original, pentru care talentul înseamnă, înainte de toate, o mare răspundere, inteligent și cultivat, harnic și laborios, cu o necruțătoare disciplină a lucrului zilnic folosind numai, mijloace tradiționale, a dezvoltat o tehnică desăvârșită de glasiuri, frotiuri, suprapuneri savante – un centimetru pătrat din oricare pânză a sa e o nestemată. A trecut natural de la figurativ la non-figurativ, treptat, fără salturi surprinzătoare, fiecare etapă din creația sa fiind la fel de cuceritoare și recognoscibilă.
Panoul filatelic special a fost semnat de invitați, artistul intrând în patrimoniul filatelic.
Ion Alin Gheorghiu (n. 29 septembrie 1929, București – d. 11 decembrie 2001) a fost un pictor și sculptor, român, membru titular (1999) al Academiei Române. Ion Gheorghiu (Alin) s-a născut într-o familie modestă de muncitori. După ce a intrat cu "excepțional" la clasa profesorului Camil Ressu, a terminat Institutul de Arte Nicolae Grigorescu în 1954, fără diplomă, lucrarea „Creangă și Eminescu la Iași” fiind considerată naționalistă și formalistă! (trăiam atunci perioada realismului socialist). După ani, în repetate rânduri, când ajunsese deja în conducerea U.A.P., a fost invitat să remedieze situația dar a refuzat socotind faptul ca un titlu de glorie. Nu a fost acceptat în expozițiile oficiale, descarcă noaptea cartofi în gara Obor, lucrează ca pontator, etc., nu are atelier, pictează cum poate, până în 1958 de când expune la aproape toate expozițiile importante din țară.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu