Magistrații și-au luat vacanța judecătoarească mai devreme, în semn de protest... la limita legii. ”Nimeni nu a văzut ce se cere. CSM nu a comunicat nimic clar”

Iniţiativa acţiunilor de protest ar fi pornit de la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), care a trimis o înştiinţare prin care a îndemnat magistraţii să se revolte faţă de prevederile proiectului de lege, spun surse din sistem pentru Europa Liberă, conform Rador. 

Şaisprezece Curţi de Apel din ţară, în frunte cu cea din Bucureşti, au intrat în acestă formă de protest. Lor li se adaugă mai multe parchete şi tribunale, inclusiv DNA şi DIICOT. Una dintre probleme este că "protestul", aşa cum îl numesc magistraţii şi CSM, poate fi considerat pe fond o grevă, iar magistraţilor le este interzis prin lege să facă grevă. Este vorba de Legea dialogului social, care la articolul 170 spune explicit că:

"Nu pot declara grevă: procurorii, judecătorii, personalul militar şi personalul cu statut special din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, al Ministerului Afacerilor Interne, al Ministerului Justiţiei şi din instituţiile şi structurile din subordinea sau coordonarea acestora, inclusiv al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, al Serviciului Român de Informaţii, al Serviciului de Informaţii Externe, al Serviciului de Telecomunicaţii Speciale."

Pe de altă parte, decizia de a judeca doar cazurile urgente ar putea să nu aibă impactul scontat pentru că în câteva zile magistraţii intră în vacanţa judecătorească de două luni (1 iulie - 31 august) când oricum se judecă doar urgenţele. 

Situaţia este tensionată, cu atât mai mult cu cât, la întâlnirea de marţi dintre conducerea CSM, preşedintele Curţii Supreme şi procurorul general cu premierul Marcel Ciolacu şi şeful Senatului Nicolae Ciucă, nu s-a ajuns la nicio concluzie. Nu este clar care sunt exact pretenţiile magistraţilor care s-au dus la negocierile de marţi cu Guvernul, nici CSM, nici Curtea Supremă sau alte instanţe nu au făcut publice doleanţele.

Chiar magistraţii nu ştiu exact care este poziţia pe care se plasează CSM, spun mai multe surse din magistratură cu care Europa Liberă a stat de vorbă sub protecţia anonimatului, mai scrie Rador. 

"La noi nici măcar nu a venit o variantă. Nimeni nu a văzut ce se cere. Nu a văzut careva vreun proiect. CSM nu a comunicat nimic clar", spune un magistrat, confirmat și de alți colegi de-ai săi. 

Principala nemulțumire a judecătorilor și procurorilor ar fi legată de mărirea vârstei de pensionare, mai exact de sistemul de eşalonare. Problema este că vârsta de pensionare creşte împreună cu vechimea necesară în magistratură pentru pensionare.

"Creşte şi vârsta de pensionare treptat, dar şi vechimea în acelaşi timp. De exemplu, cei născuţi în 1976 ar trebui să se pensioneze anul viitor, dar nu au nici vârsta, nici vechimea. Dacă mai trece un an se duc mai încolo şi vârsta şi vechimea. Aşa reiese din tabelul care e anexă la lege. Eşalonarea e doar pe hârtie, pentru că în fapt, pe măsură ce înaintezi în anii de vârstă, înaintezi şi în anii cu vechimea. Ideea e că asta se întâmplă în timpul mandatului", spune un magistrat, pentru sursa citată. 

"Pentru generaţiile din anii 70-75 eşalonarea practic nu există", completează el. "Orice modificare care se face ar trebui să vizeze doar generaţiile noi, care intră în sistem" este de părere un alt magistrat. .

Resursa umană e o problemă foarte mare, iar dacă rămâne aşa proiectul, în câteva luni o să plece între 500 şi 800 de oameni.

Principalele modificări pentru magistrați: 

- Judecătorii, procurorii, judecătorii de la CCR şi magistraţii - asistenţi de la Curtea Supremă se pot pensiona dacă au cel puţin 25 de ani vechime exclusiv în aceste funcţii.

- Vârsta de pensionare va creşte etapizat la 60 de ani până în 2035, dar va fi de 50 de ani începând din 2024. Magistraţii vor avea cea mai scăzută vârstă de pensionare, raportată la cea standard, dintre toate categoriile care beneficiază de pensii speciale.

- În perioada 2024- 2029 pensia specială va fi de 80% din media indemnizaţiilor brute lunare şi a sporurilor permanente pe 12 luni consecutive la alegere din ultimii 10 ani. Din 2024 şi până în 2043 perioada de raportare se va mări până la 300 de luni. Magistraţii vor fi singurii care vor avea o pensie de 80% din venit, toţi ceilalţi "speciali" vor avea una de 65%. 

- Pensiile în plată ale magistraţilor vor fi recalculate, dar recalcularea se va face la veniturile nete şi nu la cele brute.

- Pensiile speciale ale magistraţilor vor fi impozitate cu 30% pentru partea necontributivă ce depăşeşte salariul mediu brut pe economie- 6.700 de lei.

- Actualizarea pensiilor magistraţilor nu se va mai face în funcţie de creşterea indemnizaţiei ca până acum.

- Magistraţii nu vor mai putea cumula mai multe pensii speciale.

- Nicio pensie (valoare netă) nu va mai depăşi venitul brut din perioada de activitate.

- Personalul auxiliar din instanţe şi parchete se va pensiona (etapizat) la 65 de ani până în 2043.

- Pentru personalul auxiliar de specialitate, procentul aferent bazei de calcul va fi de 65%, nu de 80%.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News