Mai mulți ruși se denunță reciproc în privința Ucrainei. Un ecou al erei sovietice
Pe 31 ianuarie, o simplă vizită la medic avea să schimbe dramatic destinele a două femei și să scoată la lumină un fenomen tot mai prezent în Rusia: denunțurile ca instrument de represiune politică, relatează Reuters.
Nadezhda Buyanova, un pediatru cu o carieră de peste 40 de ani, a fost condamnată la cinci ani și jumătate de închisoare într-o colonie penală pentru presupuse declarații critice la adresa armatei ruse. Verdictul, bazat în mare parte pe mărturia unei mame nemulțumite, reflectă intensificarea controlului autorităților asupra opiniilor disidente, mai ales în contextul războiului din Ucraina.
Buyanova, în vârstă de 68 de ani, a fost acuzată de Anastasia Akinshina, mama unui băiat de șapte ani, care susține că medicul i-ar fi spus că soțul său, ucis pe front în Ucraina, a fost „o țintă legitimă pentru ucraineni.” Incidentul ar fi avut loc în timpul unei consultații de 18 minute la Policlinca Nr. 140 din nord-vestul Moscovei.
Akinshina a relatat evenimentul într-un videoclip viral, în care cerea ca Buyanova să fie pedepsită. „Unde pot să mă plâng de această târfă acum, ca să fie dată afară din țară sau trimisă în iad, în închisoare?” a spus ea în filmare, cu vocea tremurândă de furie.
Deși Buyanova a negat că ar fi făcut vreodată comentariile incriminate, mărturia mamei a fost considerată suficientă pentru a o condamna. „Nu pot să înțeleg ce mi se întâmplă,” a declarat Buyanova presei înainte de pronunțarea verdictului. „Poate voi înțelege mai târziu.”
Procesul a evidențiat intensificarea represiunii politice în Rusia. Deși apărarea a cerut să pună întrebări copilului, judecătorul a respins solicitarea. Mesaje și imagini din telefonul mobil al doctoriței au fost folosite pentru a susține că aceasta avea vederi pro-ucrainene, însă apărarea a argumentat că dispozitivul fusese folosit de altcineva.
Buyanova, născută în Ucraina, dar cetățean rus de peste trei decenii, și-a susținut nevinovăția. Avocatul său, Oscar Cherdzhiyev, a declarat că Akinshina ar fi fost motivată de prejudecăți legate de originile ucrainene ale medicului.
„Noi suntem ruși. Buyanova urăște rușii,” a spus Akinshina în instanță, conform unei transcrieri publicate de Mediazona. Totuși, alte dovezi directe care să susțină acuzațiile au lipsit, iar cazul s-a bazat în mare parte pe declarațiile contradictorii ale mamei.
Represiune prin denunțuri
Cazul Buyanova nu este unul izolat. Potrivit grupului de drepturi civile OVD-Info, de la invazia Ucrainei în 2022, peste 20.000 de persoane au fost reținute pentru declarații sau proteste anti-război, iar 1.094 de dosare penale au fost deschise. Denunțurile, un fenomen care amintește de epoca sovietică, au devenit un instrument comun de intimidare. Vecini denunță vecini, enoriași își acuză preoții, iar studenții își raportează profesorii.
Președintele Vladimir Putin a susținut în martie 2022 necesitatea identificării „dușmanilor interni” ai Rusiei, numindu-i „gunoi” și „trădători” care trebuie eliminați. Această retorică a contribuit la un climat de suspiciune generalizată și la încurajarea denunțurilor.
Un exemplu notabil este Anna Korobkova, care a depus sute de denunțuri împotriva celor care au făcut declarații anti-război. „Este în sângele meu,” i-a scris ea sociologului Alexandra Arkhipova, menționând că bunicul său lucrase pentru poliția secretă sovietică NKVD. Reuters nu a putut verifica amploarea activității sale, dar impactul său a fost resimțit de mulți dintre cei vizați.
Cazul Buyanova a stârnit reacții de solidaritate din partea comunității medicale. Peste 1.000 de medici au semnat o scrisoare deschisă în sprijinul ei, avertizând că procesul va descuraja tinerii să intre în profesia medicală. Unii dintre semnatari au fost ulterior interogați de poliție.
Rachel Denber, director adjunct la Human Rights Watch, a declarat că acest proces trimite un mesaj clar: nimeni, indiferent de vârstă sau poziție, nu poate sfida linia oficială cu privire la Ucraina. „Buyanova ar fi spus că soldații ruși sunt ținte legitime, iar această afirmație ar fi corectă conform dreptului internațional,” a explicat Denber, subliniind că Convențiile de la Geneva permit folosirea forței letale împotriva combatanților inamici clar identificați.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
