Maia Sandu, ovaționată de presa franceză: Preşedinta care a pus Moldova pe hartă

Astăzi, în timp ce candidează pentru un nou mandat la alegerile de duminică, ea a devenit o figură respectată în capitalele europene, fiind invitată la numeroase reuniuni internaționale. Această evoluție semnificativă este subliniată într-un portret detaliat al președintei, realizat de France Presse, care evidențiază parcursul și viziunea sa politică.

Prima femeie care a ajuns în cea mai înaltă funcție în statul moldovean, Maia Sandu este o economistă de 52 de ani, renumită pentru integritatea sa. De-a lungul carierei, a căutat să mențină un echilibru între Moscova și Occident, normalizând relațiile externe ale Moldovei, fără a provoca direct Kremlinul. Totuși, odată cu declanșarea războiului din Ucraina, poziția sa s-a schimbat drastic, iar retorica ei pro-europeană s-a accentuat. Acum, Maia Sandu nu se mai ascunde în spatele unei neutralități diplomatice și insistă că locul celor 2,6 milioane de moldoveni este alături de Uniunea Europeană. Zâmbetul său timid și silueta sa fragilă contrastează puternic cu hotărârea de a conduce Moldova pe drumul spre Europa, chiar și în fața presiunilor exercitate de Moscova.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a subliniat această „determinare” în lupta pentru o direcție clară a Republicii Moldova, remarcând curajul și hotărârea Maiei Sandu de a-și apăra țara de interferențele rusești. Născută în satul Risipeni, aproape de granița cu România, Maia Sandu a crescut în perioada Uniunii Sovietice și a fost martora destrămării acesteia, exact când devenea majoră. Când Republica Moldova și-a câștigat independența în 1991, o parte din țară – regiunea Transnistria – s-a separat, permițând astfel menținerea trupelor ruse în zonă, o problemă care persistă până astăzi.

Cu o diplomă în management și relații internaționale, Maia Sandu și-a început cariera în cadrul Ministerului Economiei din Chișinău. Dezamăgită de starea în care se afla țara sa, a ales să plece la Washington pentru a lucra la Banca Mondială. Cu toate acestea, cariera sa în economia internațională a fost întreruptă de o „ofertă neașteptată” în 2012, când a fost invitată să ocupe poziția de ministru al Educației în guvernul moldovean. „Nu plănuiam să devin politician”, a mărturisit ea într-un discurs adresat studenților de la Universitatea Harvard, unde și-a completat studiile.

Maia Sandu și-a început reformele în domeniul educației prin măsuri ferme împotriva corupției din sistem. Odată cu instalarea de camere de supraveghere în sălile de examen, rata de promovare la Bacalaureat a scăzut brusc de la 95% la 59%, un mesaj clar că diplomele „nu mai pot fi cumpărate”. Această acțiune a transmis un semnal puternic: corupția nu mai era tolerată, iar reformele sale au început să capete recunoaștere la nivel național.

Confruntările cu oligarhii

Înțelegând că un sistem dominat de oligarhi nu poate fi schimbat din interior, Maia Sandu a ales să își creeze propria platformă politică. În 2016, a fondat Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), folosindu-și economiile personale pentru a susține campania. Deși a pierdut prima cursă prezidențială, și-a câștigat un loc în Parlament, iar ulterior a fost numită pentru scurt timp prim-ministru. Popularitatea sa a crescut pe fondul unui scandal de corupție major, în care 12% din PIB-ul țării a dispărut într-un timp record. În cele din urmă, Maia Sandu a câștigat alegerile prezidențiale din 2020, obținând 57,7% din voturi.

Adversarii săi au subestimat-o de-a lungul timpului, considerând-o „o novice și o tocilară”, dar Sandu s-a dovedit a fi o lideră „răbdătoare” și „fidelă valorilor sale”. Împreună cu echipa sa, a demarat un vast program de reforme în justiție, chiar dacă acestea au rămas în mare parte neterminate din cauza complexității luptei împotriva corupției.

După izbucnirea războiului din Ucraina, Maia Sandu a rupt definitiv legăturile cu Moscova. Moldova a primit zeci de mii de refugiați ucraineni și a început să își intensifice eforturile de aderare la Uniunea Europeană. Președinta moldoveană a bătut la ușa Europei cu un „Plan Marshall” ambițios pentru Moldova, care a fost întâmpinat cu deschidere de liderii occidentali.

Unul dintre momentele cheie ale mandatului său a avut loc în iunie 2023, când a invitat 46 de șefi de stat și de guvern la Chișinău pentru summitul Comunității Politice Europene. Acesta a fost un eveniment fără precedent în Republica Moldova, marcând o nouă etapă în parcursul european al țării. În mai puțin de un an, negocierile de aderare cu UE au fost oficial deschise, consolidând statutul Moldovei pe drumul spre integrarea europeană.

Maia Sandu, care vorbește fluent română, engleză și rusă, se bucură de o largă recunoaștere din partea liderilor occidentali. Armand Goșu, un istoric român specializat în fostele țări sovietice, a comentat pentru AFP că Maia Sandu reprezintă „o mare oportunitate pentru Moldova” și că este probabil primul lider moldovean „cu o asemenea anvergură internațională”. A fost invitată chiar și de celebra jurnalistă Christiane Amanpour la CNN, un semn clar al recunoașterii sale globale.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News