Maia Sandu și-a depus jurământul. Ce mesaj a transmis

În primul tur de scrutin, desfăşurat la 20 octombrie 2024, Maia Sandu a fost votată de 42,45% (656.354 alegători) dintre alegători.

"Moldova s-a pomenit în mijlocul unor crize regionale și globale. După pandemie, a urmat creșterea prețurilor, criza energetică, șantajul cu gaze, acum șantajul cu întuneric. Dar toate aceste crize pălesc în fața războiului brutal de la hotarul nostru - un război care a alungat de acasă milioane de oameni, a afectat economia și ne-a marcat ca oameni. Am devenit martori ai unor tragedii și atrocități pe care nu le credeam posibile în vremurile noastre", a spus Maia Sandu cu ocazia depunerii jurământului.

"În aceste împrejurări vitrege, noi am stat drepți, am rămas uniți și am mers hotărâți înainte. Am reușit să păstrăm pacea și să ne apărăm democrația în fața amenințărilor externe. Vă mulțumesc din suflet tuturor pentru patriotism, curaj și unitate, pentru omenie și generozitate, putem fi mândri că, în pofida greutăților, am reușit să fim de partea bună a istoriei", a adăugat aceasta.

"Mesajul meu de astăzi este unul optimist. Moldova nu este doar o țară mică cu o inimă mare, ci și o inspirație pentru alții în timpuri nesigure. Moldova stă în bătaia vântului, dar nu zboară ca o frunză, ci rezistă cu determinare, așteptând să treacă urgia. Azi însă nu vreau să vorbesc de așteptare, căci răbdarea voastră e deja încercată. Vreau să vă vorbesc despre Moldova și veți vedea că fiecare literă din acest cuvânt ne spune ceva în parte.

M - de la moștenirea noastră! Moldova este o țară demnă, cu cetățeni dârji, rezistenți și Moldova a votat, în ciuda tuturor presiunilor, pentru o direcție clară. O țară dezvoltată, o țară europeană în care să avem mai multă siguranță și prosperitate. Siguranța zilei de azi și de mâine pentru noi, siguranța unui viitor mai bun pentru cei dragi nouă, încrederea în noi și în țara noastră, toate acestea mă ghidează în noul meu mandat. Moștenirea noastră, după acest mandat, este aspirația noastră. Moldova în Uniunea Europeană, în pace și în bunăstare (...)", a mai spus președinta Republicii Moldova.

***

Maia Sandu s-a născut la 24 mai 1972, în satul Risipeni, raionul Făleşti.

A absolvit Facultatea de Management din cadrul Academiei de Studii Economice din Chişinău (1994) şi un master în relaţii internaţionale, la Academia de Administrare Publică (1998). A absolvit, de asemenea, un master în politici publice, la Harvard Kennedy School of Government (Cambridge, SUA, 2010), potrivit site-urilor gov.md şi https://presedinte.md/.

A deţinut poziţia de consultant şi şef adjunct de direcţie la Ministerul Economiei din Chişinău (1994-1998) şi pe cea de director al Direcţiei generale Politici macroeconomice şi programe de dezvoltare în cadrul aceluiaşi minister (2005-2006), potrivit site-ului Guvernului Republicii Moldova, gov.md.

În intervalul 1998-2005 a fost economist în cadrul Oficiului Băncii Mondiale din Chişinău, iar pe parcursul anului 2007 a fost coordonator de program la Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare din Chişinău.

Din 2006 până în 2009 a fost consultant pe reforma administraţiei publice şi în domeniul bunei guvernări, iar în perioada 2010-2012 a fost consilier al directorului executiv al Băncii Mondiale din SUA (Washington).

Din iulie 2012 şi până în iulie 2015, Maia Sandu a fost ministru al Educaţiei, în Guvernele Vlad Filat, Iurie Leancă şi Chiril Gaburici.

La 23 iulie 2015, Maia Sandu, a fost desemnată candidat pentru funcţia de prim-ministru, din partea Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM), însă nu a primit susţinere din partea formaţiunii pentru a ocupa această poziţie.

La 23 decembrie 2015, Maia Sandu şi-a lansat propria platformă politică, denumită "În PAS cu Maia Sandu", care s-a transformat, ulterior, în Partidul Acţiune şi Solidaritate. În mai 2016, a devenit preşedintele PAS, în octombrie 2016, fiind desemnată candidata comună a dreptei proeuropene la alegerile din Republica Moldova. În decembrie 2020 avea să renunţe la preşedinţia partidului, după câştigarea alegerilor prezidenţiale, conform https://presedinte.md/.

La alegerile din 13 noiembrie 2016, Maia Sandu (38,71%) s-a calificat pentru turul al doilea, alături de Igor Dodon, candidat din partea Partidului Socialiştilor din Republica Moldova (47,98%), însă nu a reuşit să-l învingă pe Dodon.

Din februarie 2019 până în iunie 2019, a fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova.

În iunie 2019, Maia Sandu a fost din nou desemnată în funcţia de prim-ministru al Republicii Moldova, poziţie deţinută până în noiembrie 2019.

A câştigat scrutinul prezidenţial la următoarele alegeri, în noiembrie 2020. Astfel, la primul tur de scrutin, Maia Sandu a obţinut 36,16% voturi, calificându-se, alături de Igor Dodon (32,61%), în turul al doilea. În turul al doilea, Maia Sandu a fost declarată câştigătoare a alegerilor, cu 57,72% din voturi.

În timpul mandatului său, Republica Moldova a obţinut statutul de ţară candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană (23 iunie 2022).

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News