Maia Sandu: Statutul de ţară candidată este "lumina de la capătul tunelului''

”Statutul de ţară candidată ne oferă o direcţie clară de dezvoltare şi, mai important, ne dă speranţă. Suntem o ţară mică care va fi mai sigură în familia UE”, a declarat ea într-o conferinţă de presă privind decizia luată joi seara de Cei 27, potrivit Agerpres.

Statutul ”nu schimbă lucrurile peste noapte”

În discursul său, transmis în direct la televiziunea publică, Sandu a avertizat că statutul ”nu schimbă lucrurile peste noapte”, dar pentru moldoveni ”este o speranţă, lumina de la capătul tunelului”. ”Apartenenţa la UE înseamnă să faci parte din piaţa UE. Pentru cetăţeni, apropierea de UE înseamnă garantarea drepturilor şi libertăţilor lor şi mai multe oportunităţi aici, acasă”.

Preşedinta a subliniat că bucuria pentru obţinerea de către Republica Moldova a statutului de candidat la UE este umbrită de criza majoră provocată de războiul din Ucraina.

Potrivit acesteia, nu există niciun domeniu al vieţii sociale şi economice care să nu fie afectat de război, creşterea preţurilor la combustibil şi nu numai, toate au fost afectate în mod dramatic de război. Aceste crize au cauze externe, iar instrumentele cu care ne putem apăra împotriva lor sunt limitate.

Maia Sandu a subliniat că moldovenii ”s-au mobilizat în mod exemplar pentru a-i ajuta pe refugiaţii ucraineni”

Pe cetăţenii moldoveni îi aşteaptă ”o muncă grea şi îndelungată pentru a construi o Moldovă europeană”, iar autorităţile moldovene îşi vor asuma ”orice cost politic” pentru a atinge acest obiectiv, a mai spus preşedinta Republicii Moldova.

Şefii de stat şi de guvern ai UE au acordat joi Ucrainei şi Republicii Moldova statutul de ţări candidate la aderarea la UE, după ce săptămâna trecută Comisia Europeană a făcut o recomandare în acest sens.

Acest statut este primul pas spre aderarea celor două ţări la UE, proces care ar putea fi reversibil în cazul în care acestea nu se conformează reformelor cerute de executivul comunitar în ceea ce priveşte independenţa justiţiei, lupta împotriva corupţiei şi a criminalităţii organizate sau aplicarea legii care limitează puterea oligarhilor.

Citește și...

Furia Balcanilor de Vest stârnită de aderarea rapidă a Ucrainei. Albania, Serbia și Macedonia de Nord, pe baricade: Să ne alăturăm UE

Rapiditatea cu care Bruxelles-ul a examinat cererea Ucrainei de aderare la UE și cu care probabil va da undă verde la începutul procesului nu i-a mulțumit pe liderii Albaniei, Macedoniei de Nord și Serbiei, potrivit Europa Today.

Ieri, președintele sârb Aleksander Vučić a declarat că ia în considerare posibilitatea, împreună cu omologii săi albanezi și macedoneni de nord, de a nu participa la întâlnirea cu șefii de stat și de guvern ai UE.

”Se pare că în cele din urmă vom auzi un alt „Nu, îmi pare rău!”. Întreaga Uniune nu este o priveliște frumoasă de văzut! Ce să faci?”, a postat ieri pe Twitter Edi Rama, premierul albanez, care în această dimineață s-a răzgândit și și-a confirmat prezența la Summit.

În ciuda alegerii de a lua parte la Consiliu, nemulțumirea rămâne

”Nu vom auzi prea multe despre noi, dar vom cere să fim audiați cu privire la ideea unei Noi Comunități Politice Europene, pe care o susținem, pe Balcanul Deschis care duce mai departe spiritul Europei”, a scris Rama pe Twitter.

”Prea devreme pentru a fi optimist și prea puțin timp pentru a schimba partea din discursul de mâine în care Bulgaria este criticată ca țară care a răpit două țări NATO în timp ce este un război fierbinte la granița cu Europa!”, a continuat premierul.

Albania, Serbia și Macedonia de Nord sunt candidați oficiali la aderare din 2014 prima și celelalte două din 2012.

Bulgaria nu ar renunța la Macedonia de Nord

În martie anul trecut, Comisia a propus deschiderea negocierilor. Dar înapoi la mesele liderilor UE, apare un nou veto, de data aceasta al Bulgariei. Tot pentru Sofia problema ar fi Macedonia de Nord, pe care bulgarii o consideră parte a statului și a istoriei lor.

Potrivit naționaliștilor bulgari, ”devalarea” a avut loc odată cu războiul balcanic de la începutul secolului XX, care a adus teritoriul macedonean în Regatul Serbiei, și a continuat odată cu nașterea Iugoslaviei. Altfel este opinia Skopje, care pretind o identitate și o limbă diferită de Bulgaria, chiar dacă cele două limbi sunt foarte asemănătoare.

Citește mai mult AICI.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News