Jan Kees Martijn, şeful misiunii Fondului Monetar Internațional în România, a atras atenția asupra majorării pensiilor din România.
Întrebat, într-un interviu pentru Antena 3, care este recomandarea FMI în ceea ce priveşte creşterea pensiilor în România, Jan Kees Martijn, şeful misiunii Fondului în România, a declarat că "situaţia bugetului este foarte strâmtorată şi în acest an, şi anul viitor. Trebuie să vă uitaţi foarte atent, dacă veţi cheltui mai mult într-un sector, trebuie să cheltuiţi mai puţin pe altceva, la fel şi pentru pensii. Înţeleg că actuala legislaţie va duce la o creştere a pensiilor cu 14%. Este o creştere mare, ceea ce va duce la faptul că veți avea mai puţin pentru alte cheltuieli.
Trebuie să vă uitaţi şi la alte reforme. Reforma pensiilor speciale este în curs de desfăşurare, apoi este reforma tuturor pensiilor care este o ţintă în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), anul viitor. Aceste reforme sunt foarte, foarte importante pentru sistemul de pensii, dar şi pentru sustenabilitatea sistemului de pensii pe termen lung."
Într-o conferinţă de presă susţinută miercuri la Bucureşti, Jan Kees Martijn a precizat că pachetul fiscal adoptat recent de Guvern este un pas în direcţia potrivită, arătând însă că este nevoie şi de alte reforme.
Vezi și: Cu cât cresc pensiile. Cine va primi mai mulți bani pe noua formulă de calcul
Fondul Monetar Internaţional estimează o creştere economică de 2,3% pentru România în acest an şi un deficit bugetar de 6% din PIB şi recomandă autorităţilor de la Bucureşti reforme adiţionale care să reprezinte 2% din PIB. Potrivit FMI, rata inflaţiei va scădea de la 7% la 4% la finalul anului 2024, însă rămâne peste ţinta Băncii Naţionale a României, potrivit Agerpres.
Ieri, premierul Marcel Ciolacu a făcut câteva declarații referitoare la discuțiile cu Fondul Monetar Internațional (FMI), precizând: "Cred că am reuşit să ne convingem unii pe alţii".
"Eu am explicat programul atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung şi concentrarea noastră şi pe reducerea de cheltuieli bugetare, dar mai ales pe combaterea de evaziune fiscală - să nu confundăm reforma fiscală cu măsurile luate în acest moment.
Au fost bucuroşi că am pornit cu acest măsuri, creând cadrul general - şi prin legea pe care am susţinut-o în Parlament - pentru a începe aceste reforme. Cu adevărat, trebuie o atenţie deosebită şi pe acest sfârşit de an şi pe anul viitor, astfel încât cheltuielile să nu fie scăpate de sub control cum s-a mai întâmplat în România. Au insistat pe zona de microîntreprinderi, dar le-am explicat foarte clar că deja plafonul a fost scăzut la 500.000 şi am revenit de la 1% la 3% şi a fost o abordare corectă, ca moment de tranziţie până la reforma fiscală.
Cred că am reuşit să ne convingem unii pe alţii. Normal că au lăsat recomandările. Într-un fel, sunt cam aceleaşi cu cele ale Băncii Mondiale şi cu recomandările de țară făcute de către Comisie. Eu zic că, fiind mai mult solidari unii cu alţii, vom depăşi şi acest moment, cum întotdeauna a făcut-o România", a spus Marcel Ciolacu.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu