Mănânci castraveţi cu sare? Vezi de ce nu e bine!
Probabil că obişnuieşti să ronţăi castraveţi cu ceva sare atunci când simţi nevoia de un snack răcoritor între mese. E bine să mănânci castraveţi! Poţi mânca fără limită! Însă nu în combinaţie cu sare, aşa cum suntem obişnuiţi din copilărie.
Când erai copil, mai ales dacă ai prins verile toride din anii '90, îţi aduci probabil aminte cum obişnuiai să ieşi afara cu un castravete tăvălit prin sare sau gustai aşa ceva în timp ce mama pregătea salata şi nu mai aveai răbdare. Un gest inofensiv, ai putea zice. Ei bine, află că specialiştii în nutriţie nu recomandă sub nicio formă combinaţia castravete - sare. Castraveţii ar trebui mâncaţi ca atare, fără sare, pentru a beneficia pe deplin de proprietăţile lor binefăcătoare. Castraveții au numeroase beneficii pentru organism: hidratează intens, fiind formați 90% din apă, sunt un excelent diuretic şi elimină surplusul de grăsimi. Trebuie să știi că fără coajă, castravetele nu are nici măcar jumătate din valoarea sa terapeutică.
Castraveţii cu sare, adevărată OTRAVĂ pentru organism
Sarea, deşi este extrem de necesară în alimentaţia omului, duce la retenţia apei şi la creşterea volumului de fluide din corp. Chiar dacă au multe beneficii, consumul castraveţilor cu sare este de evitat. Așadar, dacă obișnuiești să mănânci castraveți cu sare, nu vei face altceva decât să le anulezi beneficiile. În spatele retenției de apă se ascund şi alte afecțiuni precum hipertensiunea arterială, boli cardiace, renale sau probleme de ficat.
Nu-i curăţaţi de coajă! Aruncaţi ce e mai bun!
Castravetele are foarte puţine calorii. Imaginaţi-vă: un kilogram de castraveţi are o consistenţă mai mică decât o felie de caşcaval, nu conţine grăsimi, doar o cantitate infimă de substanţe proteice. În schimb, conţine o cantitate impresionantă de potasiu, fier, siliciu asimilabil, magneziu şi fosfor, care în cea mai mare parte sunt depozitate în coaja legumei. În coajă găsim şi cea mai mare parte a vitaminei C, a vitaminei A şi a vitaminelor din complexul B, a enzimelor care intervin în procesul digestiei şi al metabolismului, a compuşilor sulfuroşi. Astfel, cercetătorii afirmă că, fără coajă, castravetele nu are nici măcar jumătate din valoarea sa terapeutică. Dacă ţinem morţiş să curăţăm castraveţii, atunci ne este recomandat să le mâncăm coaja şi să le aruncăm… miezul.
Aşadar, castraveţii se consumă cu tot cu coajă, foarte bine spălaţi, după ce înlăturăm porţiunile afectate, în salate sau simpli, tăiaţi felii. Doza recomandată este de măcar 200 de grame pe zi, dar în cazul unor cure de slăbire, a bolilor care necesită o cantitate sporită de apă şi diuretice sau un aport mărit de minerale, porţia zilnică poate creşte până la 700-900 de grame. Sucul de castraveţi are efect diuretic şi depurativ excepţional. Este un calmant gastric, hidratant şi răcoritor. Se bea imediat după stoarcere, câte 500-1000 ml pe zi.
Castraveţii provin din sudul Asiei, unde, conform dovezilor istorice, sunt folosiţi în alimentaţie de mai bine de 10.000 de ani. Apoi, castraveţii s-au răspândit în întreaga lume, începând din antichitate. Rând pe rând, Egiptul, Grecia şi apoi Roma au adoptat în culturi această legumă răcoritoare, preferată îndeosebi în sezonul cald. Pe teritoriul României, castraveţii sunt aclimatizaţi de peste 2500 de ani şi tot de atunci sunt folosiţi ca medicament, dar şi ca "plantă magică" în terapii naturiste sau cure de detoxifiere.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
Cum poate suna anunțul decesului în cazul celor patru președinți: Iliescu, Constantinescu, Băsescu și Iohannis de Val Vâlcu
