Mănăstirea Nicula. Mii de credincioși ortodocși și greco-catolici în pelerinaj

Pelerinii pornesc cu câteva zile înaintea marii sărbători a Adormirii Maicii Domnului, din toate colțurile țării, iar din orașul Gherla cei mai mulți parcurg pe jos cei șapte kilometri până la Nicula, unde se află o importantă mănăstire ortodoxă, dar și un lăcaș de cult greco-catolic, potrivit Agerpres.

Cei doi înalți prelați, reprezentanți ai celor două culte — mitropolitul Clujului Andrei Andreicuț și episcopul Florentin Crihălmeanu — au lansat credincioșilor îndemnul de a participa la acest eveniment religios, care este unul dintre cele mai mari care se organizează anual în România.

Duminică va avea loc procesiunea de la Biserica Sf. Nicolae din Gherla către Mănăstirea Nicula, condusă de mitropolitul Andrei, care îi va avea alături pe PS Macarie, episcopul român al Europei de Nord, pe PS Varlaam Ploieșteanul, episcop vicar patriarhal, și pe PS Ignatie Mureșanul, arhiereu vicar al Episcopiei Spaniei și Portugaliei.

La rândul său, Florentin Crihălmeanu, episcop al Eparhiei de Cluj-Gherla, va porni pe jos, tot duminică, în cursul după-amiezii, însoțit de preoți și credincioși, într-o procesiune către Nicula. Acest ritual are loc în Biserica Greco-catolică în fiecare zi a Adormirii Maicii Domnului care a fost sărbătorită după 1990.

'Nu avem voie să uităm istoria, de aceea să păstrăm în sufletul nostru Mănăstirea Nicula, locul nostru de pelerinaj eparhial și național. Toate parohiile, îndeosebi cele care au Hramul Adormirii Maicii Domnului, sunt chemate să participe la acest pelerinaj, pentru a fi cu toții împreună la pelerinajul anual la Nicula. Prin prezența noastră acolo, urmăm chemarea Cardinalului nostru Iuliu Hossu!', a scris episcopul Florentin Crihălmeanu în invitația la pelerinaj adresată credincioșilor săi.

Slujbe ortodoxe și greco-catolice

În cursul zilei de duminică, în ambele biserici vor avea loc slujbe dedicate Fecioarei, iar la mănăstirea Nicula, la ora 21,30, icoana va fi scoasă din Biserică, pentru ca, după Utrenie, în cursul nopții, această să fie purtată în jurul bisericii, într-un ritual special care se ține în fiecare an.

La biserica greco-catolică din Nicula, după Vecernie, va urma, de la ora 19,30, una dintre cele mai frumoase și îndrăgite rugăciuni ale Ritului Oriental, 'Paraclisul Maicii Domnului', rostit de Surorile Congregației Surorilor Maicii Domnului.

În cursul zilei de luni, 15 august, va avea loc Liturghia, în cadrul căruia mitropolitul Andrei va sluji alături de episcopul Varlaam Ploieșteanul și de arhiereul vicar Ignatie Mureșanul. La fel, în ziua Praznicului Adormirii Maicii Domnului, greco-catolicii vor celebra Sfânta Liturghie Arhierească la altarul amenajat în curtea bisericii parohiale din localitatea Nicula.

[citeste si]

'La Nicula s-a dezvoltat, timp de peste 300 de ani, unul din cele mai impresionante centre de pelerinaj din Europa, fiind alăturată marilor Sanctuare mariane europene, cum ar fi Lourdes, Fatima, Montserrat, Mária-Pocs, Loretto sau Czestochowa', consideră reprezentanții Eparhiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla.

Potrivit informațiilor oferite de Mitropolia Clujului, Mănăstirea de la Nicula este atestată documentar în anul 1552. În primul secol de existență aici a fost o așezare monahală modestă, "un fel de sihăstrie a câtorva călugări retrași în pustietatea codrului, păstrând urma discreției la fel ca în cazul altor vetre monahale ardelene", după cum susțin reprezentanții Mitropoliei Clujului.

Numele ei a ieșit la lumină de abia în primăvara anului 1699, prin icoana Maicii Domnului, zugrăvită în 1681 de către preotul ortodox Luca din Iclod, cumpărată de la acesta de nobilul român Ioan Cupșa și donată apoi Mănăstirii Nicula. Icoana, care este elementul central al pelerinajului, o reprezintă pe Fecioara Maria cu pruncul Isus în brațe și a devenit, peste secole, una dintre cele mai emblematice reprezentări ale Fecioarei în Transilvania.

În secolul al XVIII-lea, mănăstirea devine din ortodoxă greco-catolică

"În 1700, sub presiunea curții imperiale din Viena, a luat ființă în Transilvania Biserica Unită cu Roma (Greco-Catolică), în care au fost încorporați o mare parte a românilor ortodocși — preoți și mireni—, încrezători în viața mai bună care li se promitea. Ultimele bastioane de rezistență ortodoxă au fost însă mănăstirile, pe care generalul Bukow, la ordinul împărătesei Maria Terezia, le-a distrus cu tunurile și cu torțele; călugării acestora — cei scăpați cu viață — s-au refugiat peste munți. În 1774 mai exista în Nicula un singur călugăr ortodox; după toate probabilitățile acesta este anul în jurul căruia mănăstirea Nicula a intrat sub administrație greco-catolică. Deși ca mănăstire propriu-zisă, cu călugări și pravilă monahală, nu a funcționat decât 13 ani, între 1935 și 1948, ea a continuat să rămână obiectiv de pelerinaj prin icoana Maicii Domnului", se arată într-un comunicat al Biroului de Presă al Mitropoliei Clujului, Maramureșului și Sălajului.

Biserica de zid de la Nicula a fost construită în perioada anilor 1875-1879-1905, iar pictura interioară a fost făcută în tehnica tempera de profesorul Vasile Pascu, în anul 1961.

La rândul lor, reprezentanții Eparhiei greco-catolice de Cluj-Gherla subliniază faptul că sfântul locaș de la Nicula a fost ctitorit la sfârșitul secolului al XIX-lea de episcopii greco-catolici Ioan Vancea de Buteasa și Mihail Pavel.

Iconostasul care o împodobește este sculptat în lemn de tei de Samuil Keresteșiu din Tășnad în anul 1938 și are în centru Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului. Prin forma sa solară, iconostasul este unicat și de o rară frumusețe, fiind o adevărată emblemă a Niculei.

Clădirea stăreției a fost construită între 1978-1989 și adăpostește un paraclis cu hramul "Sfântul Ierarh Nicolae" și o importantă colecție de icoane vechi, pictate pe sticlă și pe lemn, precum și o colecție de cărți vechi de cult printre care și "Cazania" mitropolitului Varlaam, tipărită în anul 1643.

"Sunt cunoscute împrejurările dramatice ale anului 1948, când dictatura comunistă a desființat abuziv Biserica Greco-Catolică, iar pe conducătorii ei i-a supus unor aspre persecuții. Singura alternativă a credincioșilor greco-catolici și a unora din preoții lor a fost aceea de a reveni în Biserica de care fuseseră despărțiți în 1700 și în care, prin liberă opțiune, se află și astăzi, laolaltă cu bisericile și bunurile lor. În contextul de atunci, cei câțiva călugări greco-catolici au părăsit Mănăstirea Nicula, dar nu înainte de a ascunde icoana în casa unui țăran din Lunca Bonțului, unde a stat până în 1965; revenită în mănăstire pentru numai câteva ore — și urmărită de vigilența Securității — ea s-a refugiat în sediul Arhiepiscopiei Ortodoxe a Clujului, de unde s-a întors triumfal și definitiv în 1992. În acest răstimp, de 44 de ani, Nicula a reintrat în conul de umbră al istoriei, rămânând o mănăstire modestă, cu o viață monahală întru nimic ieșită din comun", se arată în comunicatul Mitropoliei Clujului.

Mănăstirea Nicula, al doilea centru de pelerinaj din România

Începând cu anul 1992, în condițiile libertății religioase de după Revoluția din Decembrie 1989, Mănăstirea Nicula a devenit al doilea mare centru de pelerinaj din România — după Mitropolia din Iași.

În primăvara anului 2001, fostul mitropolit al Clujului Bartolomeu Anania a anunțat proiectul de rectitorire, când a fost sfințită și piatra de temelie a noii biserici și când, efectiv, au început lucrările. Principala construcție a acestui proiect este noua biserică, dar pe lângă aceasta au mai fost ridicate câteva edificii cu profil cultural. Tot la Mănăstirea Nicula mai există atelierul biblic al mitropolitului Bartolomeu, care a lucrat aici timp de 11 ani.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News