Etnicii maghiari din întreaga ţară sărbătoresc, marţi, Ziua maghiarilor de pretutindeni. Manifestarea centrală a Uniunii Democrate Maghiare din România, cu ocazia zilei de 15 martie, are loc la Miercurea Ciuc.
Steagul secuiesc a fost arborat, marţi, pe clădirea Palatului Administrativ din Miercurea Ciuc, cu ocazia Zilei Maghiarilor de Pretutindeni, în prezenţa vicepremierului Ungariei, Semjen Zsolt, a preşedintelui UDMR, Kelemen Hunor, şi a preşedinţilor consiliilor judeţene din Harghita, Covasna şi Mureş. Ceremonia a început cu intonarea imnului Ungariei, a cuprins ridicarea steagului şi s-a încheiat cu intonarea imnului secuiesc.
Steagul secuiesc, votat în 2010 ca steag al judeţului Harghita, a fost arborat prima dată anul trecut, pe clădirea Palatului Administrativ, alături de drapelul României. În acest an, cu o zi înainte de 15 martie, a fost coborât de pe catarg pentru a fi ridicat într-un cadru festiv.
Vicepremierul Ungariei, Semjen Zsolt, a declarat presei, după ceremonie, că susţine autonomia maghiarilor din România, în limitele normelor europene. El a spus că acolo unde maghiarii trăiesc în comunităţi compacte, pledează pentru autonomie teritorială, iar acolo unde trăiesc dispersaţi, soluţia ar fi autonomia culturală.
La rândul său, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a afirmat că i se pare firesc ca Ungaria să susţină dorinţa de autonomie ale maghiarilor din România şi a susţinut că formaţiunea pe care o conduce îşi va continua demersurile pentru atingerea acestui deziderat. 'Noi am avut mai multe proiect de legi şi vom avea în continuare şi din acest punct de vedere nimic nu s-a schimbat de 21 de ani. În programul nostru există acest deziderat şi demersurile noastre au fost de fiecare dată transparente şi de fiecare am folosit mijloacele politice, parlamentare, dezbateri, argumente, aşa cum e normal într-o democraţie', a afirmat Kelemen Hunor.
El a ţinut să adauge că ziua de 15 martie, Ziua maghiarilor de pretutindeni, este, poate, cea mai importantă realizare a naţiunii maghiare din secolul XIX.
'Este o sărbătoare importantă pentru maghiarii din România şi pentru maghiarii de pretutindeni, fiind poate cea mai mare realizare a naţiunii maghiare din secolul XIX. Revoluţia maghiară şi perioada reformistă care a urmat după această revoluţie. Dorinţa de libertate, de a trăi în libertate, de a decide soarta fiecărui popor, fiecărei naţiuni, i-a determinat pe maghiarii din România şi în 2011 să meargă şi să sărbătorească în fiecare oraş, în fiecare localitate această zi importantă pentru istoria maghiarilor', a afirmat Kelemen Hunor. După eveniment, preşedintele UDMR a mers la Cârţa, în comuna sa natală, pentru a sărbători 15 martie.
La ceremonia de ridicare a drapelului secuiesc au participat, pe lângă vicepremierul Ungariei, Semjen Zsolt şi preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, şi subsecretarul de stat în Guvernul de la Budapesta, responsabil cu comunităţile maghiare din afara graniţelor Republicii Ungare, Repas Zsuzsana, ambasadorul Ungariei în România, Fuzes Oszkar, preşedinţii consiliilor judeţene din Harghita, Covasna şi Mureş, Borboly Csaba, Tamas Sandor şi, respectiv, Lokodit Edit-Emoke, precum şi parlamentari UDMR.
Aceasta este prima manifestare din cele programate, marţi, la Miercurea Ciuc, cu ocazia Zilei maghiarilor de pretutindeni. Ea a fost urmată de depunerea jurământului către statul ungar, pentru obţinerea cetăţeniei, de reprezentanţii autorităţilor locale şi judeţene din Harghita, Covasna şi Mureş şi de o ceremonie festivă care va avea loc în cursul serii.
Steagul ridicat pe clădirea Palatului Administrativ din Miercurea Ciuc, de culoare albastru deschis, pe care se află o dungă aurie, alături de Soarele şi Luna, este folosit de mai mult timp de Consiliul Naţionale Secuiesc, organizaţie neînregistrată juridic, care luptă pentru autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc. De altfel, anul trecut, acest steag a fost votat, într-o şedinţă a Consiliului Naţional Secuiesc, ca viitorul steag al aşa-zisului Ţinut Secuiesc.
sursa: Agerpres
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News