Manuscris despre Vlad „Dracul” Ţepeş, care poate schimba istoria, scris de un episcop papal

Documentul, care este încă în curs de traducere din limba latină în română, este scris de episcopul Niccolo de Modrussa, un trimis special al Papei Pius al II-lea, însărcinat cu anchetarea lui Vlad Ţepeş, după arestarea acestuia de către Matei Corvin, şi are peste 200 de pagini, notează adevărul.ro.

Episcopul vorbeşte despre „Atacul de Noapte” şi despre rana la cap căpătată de Vlad în acest atac, dar îl prezintă pe voievod ca pe un conducător aprig şi neînfricat, care era mereu în prima linie a oştirii sale.   Vlad Ţepeş, sau „Dracula” cum este mai cunoscut în Occident este, cu siguranţă, una dintre cele mai notorii personalităţi autohtone.

Poveştile despre pedepsele dure aplicate celor care nu respectau legea, precum trasul în ţeapă, au făcut înconjurul lumii.  Recent, istoricul Vasile Lupaşc, din Târgovişte, a reuşit să obţină un manuscris din bibliotecile de la Vatican, în care un călugăr, pe numele său Niccolo de Modrussa, scrie destul de amplu despre Vlad Ţepeş, despre acţiunile lui, dar şi despre motivaţiile lui politice şi militare. Lucrarea se numeşte „Despre războaiele goţilor”.   

Ineditul document, care nu a depăşit până acum graniţele bibliotecii Vaticanului, nefiind făcut public, va oferi o imagine mult mai clară despre domnitorul Vlad Drăculea, despre organizarea românilor din acea vreme, obiceiurile şi credinţele lor, aşa cum crede Vasile Lupaşc, istoric şi scriitor, omul care a obţinut documentul.   

Trimisul Papei şi ancheta despre Ţepeş   Niccolo de Modrussa era legat papal şi episcop de Modrussa, de unde îi vine şi numele, fost scriitor al lui Papa Pius al-II-lea. El a fost trimis la curtea Regelui maghiar Matia Corvin (Matei Corvin - n.r.), în timpul procesului lui Vlad Ţepeş de la Buda, din toamna lui 1462. Manusrisul este în limba latină şi, tocmai de aceea, criticile despre acest document sunt, până la finalizarea traducerii integrale, rezervate.    „Lucrarea are 215 pagini. E foarte importantă pentru noi, istoricii, pentru că e scrisă de un om care a stat faţă în faţă cu Vlad Ţepeş şi care, după această întâlnire, prin această carte, îşi manifestă un interes deosebit faţă de istoria românilor. Autorul, trimisul Papei din acele vremuri, porneşte în analiza lui chiar de la daci, vorbind despre aceştia, despre Zamolxis. Lucrarea este una dintre foarte puţinele cărţi medievale despre viaţa românilor. Se vorbeşte destul de amplu despre Vlad Ţepeş, despre acţiunile lui, despre motivaţiile lui politice, toate prin prisma unui personaj celebru de atunci, scriitor al Papei, care l-a cunoscut direct”, spune Vasile Lupaşc.

Povestea manuscrisului este mai lungă. Vlad Ţepeş îl învinge pe Mahomed. Matei Corvin a primit, atunci, bani de la Papă şi de la Occident ca să lupte alături de Vlad, împotriva otomanilor, dar nu a venit. Atunci, călugărul Niccolo de Modrussa a trebuit să vină să ancheteze şi să afle dacă Vlad a trădat sau dacă Corvin a cheltuit banii în alte scopuri, fără să-şi respecte legământul. Practic, asta a şi făcut trimisul Vaticanului, care şi-a scris, ulterior, toate însemnările acelei experienţe cu Ţepeş”.  

„Însemnări secrete” ale unui antiortodox  

Cu toate acestea, manuscrisul ar putea denatura adevărul despre Vlad Ţepeş şi despre istoria de atunci, pentru că autorul era cunoscut ca un anti-ortodox înrăit.  

"Trebuie să fim atenţi cu acest manuscris, pentru că e scris de un trimis al Papei Pius al II-lea, care era ştiut ca un anti-ortodox convins. Omul a venit cumva cu o preconcepţie despre Vlad Ţepeş şi despre ortodocşi. Încă nu pot spune acest lucru foarte clar, va trebui să studiez foarte în amănunt documentul pe care l-am obţinut, dar, ca orice document, el trebuie verificat şi prin prisma unei logici a istoriei şi prin comparaţie cu alte documente. Doar pentru că lucrarea este veche, nu trebuie să o luăm ca literă de lege”, adaugă istoricul Vasile Lupaşc.   

În mediul academic, mai spune istoricul, există o variantă tipărită a scrierilor lui Niccolo de Modrussa, însă lucrarea despre care vorbim conţine şi o serie de însemnări pe marginea textului notat de călugăr, care nu apar în nicio altă variantă tipărită.

„Se ştia despre acest manuscris, doar că existau două variante. Prima este varianta tipărită şi făcută publică, care a şi în mediul academic. Apoi, este manuscriscul de faţă, care nu a fost adus niciodată în România, nefiind dat până acum de Vatican. Despre varianta tipărită la care au avut acces academicienii se spune că nu ar fi adevărată, din motivul enunţat mai devreme, că exista acea luptă între catolici şi ortodocşi”, spune Lupaşc.

Citește și: Temniţa lui Vlad Ţepeş, locul în care a fost ţinut ostatic mai mulţi ani - FOTO -

Istoricul mai susţine: „Se spune, totodată, că este o variantă foarte prelucrată spre avantajul catolicilor. E un document conteporan cu Vlad Ţepeş. Călugărul a scris acele rânduri după ce s-a întâlnit cu Ţepeş, de asta e foarte important să traducem tot manuscrisul şi să îl studiem cu atenţie (lucrarea este dată spre traducere completă în aceste zile - n.r.), pentru că, pe marginea lui, sunt foarte multe însemnări care nu apar în ediţia tipărită. Mă interesează ce a simţit omul acela când l-a cunoscut pe Ţepeş, care au fost primele sale impresii, ce l-a făcut pe el să scrie despre români, nu doar despre domnitor”, dezvăluie istoricul din Târgovişte, care, din decembrie 2014, când a primit manuscrisul, şi până acum, a reuşit doar să citească sumar, în latină, lucrarea.

Trei ani de aşteptare  

Trei ani i-au trebuit lui Vasile Lupaşc ca să reuşească să pună mâna pe manuscrisul de la Vatican, pe care l-a primit doar în foto-copie.   „A fost greu să-l obţin prin prisma faptului că a durat trei ani. De ce? Se ştia de manuscris, că e în biblioteca Vaticanului la un anumit număr de ordine. Am scris acolo şi mi-au spus că numărul acela nu e există. Şi aveau dreptate. De la ultimul om care citise manuscrisul, lucrarea a fost mutată în altă parte şi, totodată, fusese schimbat numărul de înregistrare. Atunci, un prieten din Ministerul Învăţământului Italian m-a ajutat şi l-am localizat. După ce l-am localizat, a trebuit să fiu verificat, pentru că astfel de cărţi nu se dau oricui. Trebuie să ai o preocupare anumită care să justifice solicitarea ta. Altfel, fiecare om ar cere cărţi şi în bibliotecile din Roma, în cea a Vaticanului, ar fi turism, ceea ce nu e bine nici pentru cărţile vechi, nici pentru manuscrise, pentru nimic”, crede istoricul.   După traducerea completă a manuscrisului, care ar putea dura două luni, Vasile Lupaşc va dona o copie a acestuia Muzeului de Istorie din Târgovişte şi alta Universităţii „Valahia” din Târgovişte.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News