EXCLUSIV  Marșul speranței-REVOLUȚIA generației noastre. Maria Elena Vanghelatou: S-a alăturat un francez. Mi se pare absolut minunat

Ideea "Marșului Speranței" este a clujeanului Sorin Bobiş, căruia i s-au alăturat Reka Denes, o tânără din Târgu Mureş, Nicolae Câmpan, dar și un francez care trăiește de cățiva ani în România - Alexandre Lacaille. Alături de ei, vor fi, de sâmbătă sau duminică, de la Sighişoara, Cristinel Ciolacu, Gheorghe Bratu, Valeriu Borşan, Ionel Popa şi George Vîrgolici. Patru dintre aceştia sunt nevăzători.

 

 

Am stat de vorbă cu Maria Elena Vanghelatou pentru a afla mai multe detalii despre această inițiativă impresionantă. Ea este organizatoarea unei ștafete fără precedent: "Ștafeta Steagului Uniunii Europene".

 

 

 

 

Pentru a putea să înțelegeți mai bine toată povestea încep prin a mă prezenta. Mă numesc Maria Elena Vanghelatu (Dumitrescu) și sunt organizatoarea Ștafetei Steagului Uniunii Europene, ștafetă care a pornit din Galați, în luna aprilie a anului trecut. La începutul lunii decembrie 2017 am revenit în România împreună cu steagul și m-am dus la Galați. Acolo, la protestele care au loc zilnic, începând din 31 ianuarie 2017, i-am cunoscut pe domnul Valeriu Borșan, pe soția dânsului și pe câinele lor. Domnul Borsan m-a întrebat cum am făcut de am trimis steagul U.E. în atâtea locuri, în atâtea orașe. Apoi mi-a spus ideea lui și m-a rugat să îl pun în legătură cu persoanele din țară la care a ajuns ștafeta. Am promis că fac asta, și am și făcut-o. 

 

 

Ce m-a convins din prima clipă au fost vorbele domnului Borșan – dânsul mi-a zis că dacă vom face un asemenea marș, un asemenea mare efort, drumul și timpul dăruit acestei acțiuni vor influența conștiința și a celor care vor participa efectiv la marș, dar și a celor care vor vedea ce fac aceștia și la ce "muncă" extraordinară s-au angajat. Este un altfel de protest pașnic, este, dacă vreți, accesarea timpurilor din străbuni când totul se întâmpla mai încet și mai greu, când nu aveai la îndemână toată tehnologia modernă și, ca să trăiești pur și simplu, trebuia să muncești mult mai mult decât în ziua de azi. 

 

Ideal ar fi să se adune cât mai mulți oameni în acest marș și astfel, într-un mod pașnic, să protesteze, dar să se și cunoască cu adevărat unii cu alții.  

 

 

Marșul Speranței l-a numit domnul Borșan. El și alții speră să se trezească, în cât mai mulți români, conștiința binelui, a lucrului bine și corect făcut, a dreptății și, nu în ultimul rând, a toleranței și a empatiei. 

 

  

Faptul că la acest marș s-a alăturat un francez mi se pare absolut minunat. De altfel, dânsul a și spus azi dimineață, înainte de pornirea din Cluj, că el știe cum ar trebui să fie la noi în țară, în România – dar din păcate nu este... Și starea proastă a României este cauzată de corupție. Deci, nu pot decât să-i mulțumesc că protestează și dânsul alături de noi.  

 

 

Faceți public cât se poate de mult această acțiune. Arătați tuturor cât de valoroasă este această acțiune și cât de mult poate schimba conștiințe și mentalități – în bine! Acest Marș al Speranței trebuie să apară și la televizor. Oamenii aceia nu au niciun interes altul decât să învingă dreptatea și bunul simț și la noi în țară. 

 

"Revoluția" generației noastre înseamnă chiar o schimbare la nivel profund a conștiintei românilor; o înțelegere - dacă vreți, că fără o societate activă civic, o societate în care să ne pese cu adevărat unii de alții și în care să avem reacție dacă cei care ne conduc fac enorme derapaje de la lege și bun simț - pur și simplu neamul nostru se va pierde și nu exagerez deloc.