EXCLUSIV  Mara Bănică, interviu: La început, a fost o decizie grea pentru mine

"43. Patru plus trei, cum ar veni. Ce am? Tot ce mi-am dorit de copil. Plus ceva extra. A fost darnic Dumnezeu cu mine. E drept, m-a plămădit cu ceva în plus: o putere fantastică de a şterge ce a fost urât şi de a reconstrui ca şi cum lumea s-a creat pentru mine. Habar n-am de ce m-a ales aşa, dar îi mulţumesc în fiecare zi pentru asta. Regrete? Zero. Încredere? 120%. Dacă-mi mai doresc ceva? Să ajungă fii-miu om cumsecade.

Daca-mi mai doresc ceva pentru mine? Da, dar n-am să vă spun. Le aranjează Dumnezeu, sunt sigură de asta. Cât despre voi, vreau să vă mulţumesc. Sunt nume aici pe care le ştiu de un deceniu. Şi au rămas fidele, mai zăresc likes-urile, uneori. Nu cred că m-a schimbat faima asta. Pe care, să fim drepţi, fără dragostea voastră n-aş fi avut-o. De ziua mea, vreau să vă urez vouă "La mulţi ani". Fiţi sănătoşi, cumpătaţi, echilibraţi şi, uneori, fericiţi (nu putem fi tot timpul, deh). Vă mulţumesc mult pentru gânduri, timp şi încredere. Şi, dacă vrea EL, ne urăm şi la anul!", a scris Mara Bănică pe Facebook

Într-un interviu pentru DC News, din 2014, Mara Bănică vorbea despre momentul marcant al carierei sale, care și-a pus bine amprenta:

DC News: Cum a fost trecerea de la jurnalismul de război la jurnalismul monden?

Mara Bănică: La început, a fost o decizie grea pentru mine, dar s-a dovedit a fi cea mai bună hotărâre. Nu am rezultatele și satisfacțiile profesionale pe care le aveam pe vremea când făceam jurnalism de investigație, dar am alte tipuri de mulțumiri sufletești: liniște și mai mult timp liber.

DC News: De unde a venit pasiunea pentru jurnalism?

Mara Bănică: Cred că s-a întâmplat în timpul liceului când scriam la o revistă. Fiind pasionată de lectură, teatru și istorie, pur și simplu s-a întâmplat. Voiam să dau la facultate fie la Teatru, fie la Jurnalism. Am ales varianta a doua și cred că nu am greșit.

DC News: V-ați gândit vreodată să renunțați la presă?

Mara Bănică: Sunt multe momente în presă în care spui: gata, mi-a ajuns! Nu mai pot, sunt prea obosită. De exemplu, pe vremea când făceam știri, lucram în fiecare duminică. Timp de 15 ani nu am avut duminică liberă, dar și dacă îmi luam un concediu de 10 zile, nu rezistam plecată mai mult de trei și mă întorceam la serviciu. Este ca un microb care îți intră în sânge și nu m-am gândit să renunț definitiv la presă.

Citește mai departe interviul integral>>

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News