Marcel Boloș, la Bruxelles pentru modificarea PNRR: Avem pe ordinea de zi și pensiile speciale

Mai mult, cei doi demnitari vor discuta cu reprezentanţii Comisiei Europene şi despre pensiile speciale. Comisia mai are şi alte solicitări suplimentare, mai ales pentru ceea ce înseamnă cererea de plată numărul 3, unde avem reforma pensiilor speciale şi reforma guvernanţei corporaţiilor de stat.

Marcel Boloş, ministrul investiţiilor şi proiectelor europene, a făcut precizări despre aceste subiecte intens discutate.

'Avem întâlnirea de la ora 4:00 cu reprezentanţii Direcţiei Generale pentru PNRR, SG.RECOVER, cum este denumirea ei la nivelul Comisiei Europene, şi, într-adevăr, avem pe ordinea de zi subiectele acestea care privesc pensiile speciale, continuarea, practic, a reformei începute şi pentru care proiectul de lege se află în Camera Deputaţilor în procedură de dezbateri. Şi, desigur, avem de asemenea, tot pe ordinea de zi discuţii privind plafonul de 9,4% din PIB şi apoi reforma pensiilor din sistemul general de pensii, care este trecută şi are termen în trimestrul întâi al anului 2023. Deci, practic, trebuie să intrăm şi cu această în discuţie pentru cererea de plată numărul 4 şi mai avem apoi subiectul modificării PNRR-ului cu reducerea de grant de 2,1 miliarde euro şi a investiţiilor care sunt gândite în capitolul "REPowerEU" pentru grantul de 1,4 miliarde euro pe care îl primeşte România.', a declarat ministrul Boloș.

Un nou indicator tehnic este pus în discuţie, care ar conduce la ideea de disciplină financiară

'Da, noi acum avem într-adevăr în plan ca să discutăm înlocuirea indicatorului pentru a înlătura aceste obstacole, care sunt în calea ajustărilor şi a majorărilor de pensii pe o perioadă de 50 de ani - să nu uităm acest lucru - şi din acest punct de vedere încercăm tot cu un indicator tehnic de disciplină financiară să îl înlocuim, să vedem acum ce va rezulta din discuţia cu Comisia Europeană

Din acest punct de vedere, încercăm tot cu un indicator tehnic de disciplină financiară să îl înlocuim, să vedem acum ce va rezulta din discuţia cu Comisia Europeană. Avem două propuneri de indicatori pe această temă. Sigur, sunt convins că vor fi necesare simulări pentru a face dovada că se menţine disciplina financiară prin intermediul acestor indicatori, la fel ca şi în cazul plafonului de 9,4% din PIB, şi vom vedea cum vor evolua discuţiile pentru ca să punem în ordine acest jalon, care afectează o mare parte din beneficiarii sistemului general de pensii.', a zis Marcel Boloș.

Care este valoarea noului indicator

'Acum, noi discutăm, cum am spus, de doi indicatori. Unul are în vedere transferurile, respectiv subvenţiile din bugetul de stat către bugetul asigurărilor sociale, iar celălalt are în vedere un raport între cheltuielile cu salariile şi veniturile curente la nivelul bugetului de stat. Deocamdată, n-am stabilit valori şi plafoane pentru acest indicator, pentru că discuţia este de principiu dacă putem înainta şi simula la nivelul acestor două propuneri, pentru ca ulterior să se decidă înlocuirea lui. Deci, astăzi mai degrabă avem în vedere discuţiile de principiu pentru a accepta înlocuirea indicatorului şi a intra cu cei doi indicatori în procedură sau în metodologie de simulare.', a menționat Boloș.

Dacă vor exista probleme în recalcularea tuturor sumelor din PNRR... 

'Nu, nu. Acum noi intenţionăm ca aceste probleme să nu apară pe parcursul deciziilor privind ajustarea sau majorarea sistemului public de pensii, pentru că, vă daţi seama, numai reforma privind sistemul general de pensii, în ceea ce priveşte înlăturarea inechităţilor pentru cei cu pensiile mici, are un impact de 16% din totalul cheltuielilor cu pensiile generale. Deci, este un impact semnificativ, care ar pune în dificultate decizia Guvernului de a ajusta pensiile pentru înlăturarea inechităţilor, pe de o parte. Pe de altă parte, anul viitor este de asemenea anul în care trebuie ajustate din nou pensiile din sistemul public de pensii', a spus Boloș.

'Din acest punct de vedere, încercăm tot cu un indicator tehnic de disciplină financiară să îl înlocuim, să vedem acum ce va rezulta din discuţia cu Comisia Europeană. Avem două propuneri de indicatori pe această temă. Sigur, sunt convins că vor fi necesare simulări pentru a face dovada că se menţine disciplina financiară prin intermediul acestor indicatori, la fel ca şi în cazul plafonului de 9,4% din PIB, şi vom vedea cum vor evolua discuţiile pentru ca să punem în ordine acest jalon, care afectează o mare parte din beneficiarii sistemului general de pensii.', mai declarat Boloș.

2024 este anul în care trebuie ajustate din nou pensiile din sistemul public de pensii

'Deci este un impact semnificativ, care ar pune în dificultate decizia guvernului de a ajusta pensiile pentru înlăturarea inechităţilor, pe de o parte. Pe de altă parte, anul viitor este, de asemenea, anul în care trebuie ajustate din nou pensiile din sistemul public de pensii. Şi din acest punct de vedere, aceste două decizii suprapuse pot aduce dificultăţii în ceea ce priveşte încadrarea în plafonul de 9,4% din PIB. Pe înţelesul ascultătorilor dvs., sunt două decizii în paralel, cu impact mare asupra sistemului de pensii general şi de aceea avem în vedere înlocuirea indicatorului şi, desigur, crearea de spaţiu bugetar pentru deciziile guvernamentale.', a zis Boloș.

'Având în vedere că în spate avem argumentele legate de evoluţia inflaţiei şi deciziile acestea care trebuie adoptate de Guvern pe măsură ce avem şi trebuie să facem faţă la aceste dezechilibre macroeconomice, acestea sunt circumstanţe obiective, nu depind nicidecum de acţiunea sau inacţiunea Guvernului şi eu sper să venim cu veşti bune. Acum, ştiţi că cum e, în fiecare negociere există avantaje şi dezavantaje. Noi ne străduim ca să avem argumentele cât mai bune, pentru că, până la urmă, discutăm, aşa cum am spus, de cinci milioane de beneficiari şi trebuie să fim foarte atenţi cu implementarea acestor jaloane pentru ca să nu afectăm pe mai departe drepturile oamenilor.', a spus ministrul.

Capitolul problemelor din domeniul energiei

'Da, sunt puse pe ordinea de zi, mai ales că ele afectează cererea de plată numărul 2. Noi am făcut dovada îndeplinirii acestor jaloane şi ţinte care ţin de domeniul energiei şi, aşa cum am mai precizat, cu toate că este o discuţie extrem de tehnică, aici există aceste constatări ale autorităţii de audit. Ele nu sunt reglementate la nivelul comisiei. Din punctul nostru de vedere, le considerăm deviaţii minore şi încercăm să obţinem plata integrală. Am mai spus, cel mai negru scenariu pentru noi, putem avea o plată parţială în care se amână plata a 140 de milioane de euro pentru o perioadă de maxim şase luni de zile în care avem de dus la bun sfârşit măsuri suplimentare pe care le stabileşte Comisia', a declarat ministrul Marcel Boloș, la emisiunea 'Apel matinal', conform Rador.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News