MARE CUTREMUR, suntem pregătiți? Raed ARAFAT, avertisment: ... cu atât impactul unui CUTREMUR va fi mai DEVASTATOR!

”Intrebarea cea mai frecventa care ni se adreseaza ramane: `Suntem realmente pregatiti pentru a face fata unui cutremur major in viitor?` Pentru a fi pregatiti sa facem fata unui astfel de dezastru, sau oricarui alt dezastru, trebuie sa luam in considerare un lant intreg de aspecte, incepand cu prevenirea si finalizand cu refacerea post dezastru. Prevenirea a fost si ramane cea mai slaba veriga pe care o avem in acest lant. Aici nu vorbim de prevenirea in sensul impiedicarii aparitiei unui cutremur, ci de prevenirea si limitarea consecintelor unui cutremur major asupra populatiei. Sute de cladiri neconsolidate sau nedemolate sunt inca locuite sau folosite ca si cladiri administrative. Cu cat intarziem in gasirea unor solutii concrete pentru a rezolva aceasta problema in toate orasele expuse la riscul seismic, cu atat impactul unui cutremur va fi mai devastator. Problema este ca durata implementarii unor masuri preventive serioase este foarte mare. Vor trece ani de zile din momentul in care luam in serios acest aspect si pana la atingerea unui nivel real de siguranta si rezilienta, care sa asigure reducerea semnificativa a impactului devastator pe care il poate avea un cutremur major.” atrage atenția Raed Arafat. 

 

În continuare el subliniază:

 

 

”Urmatoarea veriga necesara pentru a face fata unui dezastru cu efecte de scurta sau de lunga durata, este pregatirea populatiei si a institutilor esentiale functionarii statului la dezastru, inclusive a "infrastructurilor critice" din sectorul public si privat cum ar fi furnizorii de energie, alimente, servicii de sanatate...etc. In acest sens, Departamentul Pentru Situatii de Urgenta (DSU), impreuna cu IGSU, a inceput in ultimii ani sa implementeze diferite proiecte de pregatire si informare a populatiei in mod transparent. A fost lasata la o parte teama de "inducere a panicii" in randul populatiei daca vorbim de dezastre, preferand o populatie mai bine informata si pregatita comparativ cu o populatie lipsita de informatie si care nu este educata din timp sa reactioneze corect in caz de cutremur sau orice alt dezastru.

 

 

Astfel, din 2014 si pana acum, au aparut campanii destinate pregatirii populatiei cum ar fi campania “www.nutremurlacutremur.ro" realizata de IGSU sau noul portal “www.fiipregatit.ro“ lansat recent de DSU in prezenta Comisarului European pentru Asistenta Umanitara si Situatii de Urgenta, C. Stelianides, in preajma Zilei Protectiei Civile din Romania. Prin portalul fiipregatit.ro, s-a dorit crearea unei platforme care sa includa la un loc toate informatiile necesare in pregatirea populatiei pentru a face fata dezastrelor si situatiilor de urgenta. O alta modalitate de a pregati populatia si a transmite alerte este aplicatia DSU "https://www.youtube.com/watch?v=Zo5b7eYSQJk” lansata in 2015, avand o componenta de informare si alertare si una de educare a populatiei. O alta modalitate pentru pregatirea populatiei introdusa in anul 2016 este Caravana Fii Pregatit “http://www.dsu.mai.gov.ro/caravanafiipregatit/” care are ca scop pregatirea populatiei, incusiv in zonele rurale, in domeniul primului ajutor si al raspunsului populatiei in situatii de urgenta.

 

 

Pregatirea institutiilor pentru a face fata dezastrelor este un alt aspect important in efortul unei tari de a deveni rezilienta si pregatita in acest domeniu. Pe langa serviciile de urgenta, multe alte institutii sunt necesare si esentiale pentru a face fata unui dezastru. Astfel, unul dintre pasii importanti realizati de DSU a fost cel de introducere, cu sprijinul Agentiei Federale de Management a Urgentelor - SUA (Federal Emergency Management Agency - FEMA), a cursurilor de “continuitatea guvernantei”. Dezvoltarea acestui aspect al pregatirii pentru dezastru este necesara tuturor institutiilor guvernamentale dar si unor furnizori de servicii din sectorul privat pentru a putea continua sa functioneze si in contextul unui dezastru. Este vorba despre sectoare precum comunicatiile, transportul, energia si alimentatia, care sunt majoritar private. Continuitatea functionarii acestor domenii alaturi de institutiile guvernamentale care includ guvernul in sine, ministerele si institutiilor cu rol de raspuns pentru limitarea efectelor dezastrului, sunt critice pentru functionarea statului si asigurarea serviciilor de baza populatiei in cazul unui dezastru si nu numai. Astfel, implicarea acestor sectoare in programele de pregatire si in exercitii este extrem de importanta. Un pas major in acest sens a fost realizat anul trecut prin semnarea protocolului de colaborare cu FEMA- SUA. In baza acestui protocol, 11 persoane din cadrul DSU si IGSU urmeaza sa participe in Aprilie 2018 la cursurile de formare a formatorilor in domeniul rezilientei si al continuitatii guvernantei, pregatirea respectiva avand loc in SUA la Centrul de Pregatire in Managmentul Situatiilor de Urgenta al FEMA. La revenirea in tara, formatorii urmeaza sa organizeze cursuri de pregatire in domniul continuitatii guvernantei cu participarea personalului din cadrul institutiilor care au rol in managementul situatiilor de urgenta.

 

 

Planificarea este un alt aspect important in pregatirea noastra pentru a face fata situatiilor de urgenta. Planificarea trebuie sa se bazeze pe conceptii moderne si usor de implementat iar validarea planurilor trebuie facuta prin exercitii realistice cu implicarea tuturor factorilor cu rol in acest domeniu. Astfel incepand cu 2016, am realizat doua exercitii de mare amploare, fara a fi anuntate in prealabil, pentru a vedea stadiul real de pregatire a sistemului de raspuns in caz de cutremur major. In baza concluziilor celor doua exercitii, in 2017 a fost finalizata noua conceptie de raspuns la cutremur, care a fost tranmisa tuturor factorilor implicati in raspunsul la un astfel de eveniment. O alta conceptie finalizata anul trecut este cea de raspuns la inundatii iar in cursul acestui an urmeaza sa fie finalizate conceptiile de raspuns la incendiile de padure si accidente radiologice si nucleare. In baza acestor conceptii urmeaza ca institutiile implicate sa realizeze planurile lor de raspuns. In ultima perioada, am schimbat si abordarea fata de exercitiile de validare a planurilor. Astfel, am introdus, pe langa exercitiile planificate care au un rol educativ pentru personalul de interventie, exercitiile “surpriza” de amploare care au menirea sa verifice nivelul de pregatire a structurilor aflate in coordonarea DSU precum si a structurilor de sprijin, pentru a raspunde la diferite tipuri de evenimente.

 

 

Alertarea si informarea populatiei despre un pericol iminent sau despre modul de actiune in urma unui eveniment cu impact major a intrat si ea in atentia noastra in ultimii patru ani. Astfel, aplicatia DSU a fost un prim pas pentru alertarea populatiei care sa completeze modul clasic de alertare prin sirene. Au urmat protocoalele incheiate intre DSU si TVR, Antena 3 si Radiodifuziunea Romana, pentru transmiterea de mesaje si alerte in timp util in cazul unor situatii de urgenta mergand pana la stabilirea procedurii prin care se poate intrerupe o emisiune in vederea transmiterii unui mesaj foarte urgent. La randul sau, IGSU a derulat exercitiul PROCIV prin care au fost activate si verificate sirenele pe plan national. Rezultatele au fost mult sub nivelul dorit. In consecinta, s-a luat decizia testarii sirenelor o data pe luna, in fiecare prima zi de miercuri a lunii, pentru obisnuirea populatiei si a celor care opereaza aceste sisteme de avertizare si pentru verificarea lunara a functionarii lor. Cel mai important pas in aceasta directie il reprezinta totusi introducerea sistemului RO-Alert pentru avertizarea populatiei prin "cell-broadcasting”, care va permite trimiterea simultana a mesajelor de avertizare catre telefoanele mobile ale tuturor persoanelor aflate intr-o zona de pericol bine delimitata geografic. Sistemul Ro-Alert este in curs de implementare la acest moment, pasii principali de achizitie si instalare fiind deja parcursi.

 

 

Dezvoltarea capacitatii de raspuns in situatii de urgenta este un factor important in cresterea rezilientei unei tari, in sensul capacitatii de absorbtie a socului provocat de un dezastru si de revenire in cel mai scurt timp la normalitate. In continuarea dotarilor din fonduri Eruopene realizate intre anul 2007-2014, pentru care s-au cheltuit aprox. 100 milioane Euro, am inceput sa dotam sectorul situatiilor de urgenta, vizand diferite categorii de risc si utilizand ca surse de finantare atat fondurile Europene cat si bugetul de stat. Astfel, numai intre anul 2015 si sfarsitul anului 2017 am reusit sa achizitionam, la nivel central, pentru toate inspectoratele pentru situatii de urgenta, autospeciale si echipamente in valoare de aprox. 100 milioane Euro. Deasemenea, este in curs de pregatire un proiect major de 80 milioane Euro care include 40 milioane pentru infiintarea unor centre de pregatire pentru personalul de interventie din cadrul IGSU si al altor structuri.

 

Cea mai importanta realizare insa ramane alocarea in cursul anului 2017 a sumei de 600 milioane Euro destinata dotarii complexe a sectorului pentru situatii de urgenta, incluzand partea de cautare salvare terestra, aeriana precum si cea maritima si fluviala. La aceasta suma se vor adauga si alte sume destinate in mod deosebit asistentei medicale de urgenta asigurata de serviciile de ambulanta si inspectoratele pentru situatii de urgenta in colaborare cu spitalele de urgenta prin SMURD. Din cele 600 milioane Euro, 104 milioane au fost deja angajate prin contracte ferme in cursul anului 2017 iar pentru restul finantarii sunt in curs de derulare mai multe proceduri de achizitii publice la nivelul IGSU.

 

 

Prin dotarile efectuate in perioada 2015-2017, am reusit sa acoperim in mare parte nevoile de baza pentru raspunsul la inundatii, mobilitate si transport, comunicatii si mai ales pentru cautare - salvare urbana prin dotarea fiecarui judet cu un container cu echipamente si materiale destinate acestui scop urmand ca in cursul anului 2018 sa ajunga un al doilea container pentru fiecare judet. Pe langa dotarea cu echipamente de interventie, IGSU continua dotarea, din bugetul de stat si din fonduri Europene, cu echipamente de protectie a personalului operativ. Mentionez aici spre exemplu cele peste 7000 de aparate de respirat cu aer comprimat standard si 600 de aparate de respirat cu aer comprimat de lunga durata intrate in dotarea pompierilor la sfarsitul anului 2017 si inceputul anului 2018.

 

 

DSU nu raspunde direct de refacerea dupa situatiile de urgenta, dar sprijina, prin structurile aflate in coordonare, institutiile care raspund de refacere. DSU are un rol indirect in refacere si prin faptul ca, cu cat suntem mai rezilienti si mai bine pregatiti in ceea ce priveste prevenirea si pregatirea noastra, cu atat refacerea este mai rapida si mai putin costisitoare pentru societate.

 

 

Omul de rand si comunitatea raman baza in ceea ce priveste pregatirea noastra pentru a face fata dezastrelor. Cu cat cetateanul este mai bine informat si pregatit cu atat impactul unui dezastru poate fi redus. In afara pregatirii cetateanului ca individ, comunitatea trebuie sa fie pregatita ca si colectivitate incepand cu cea mai de baza forma organizatorica si anume satul si ajungand pana la nivelul municipal si chiar judetean. Legislatia prevede la acest moment alocarea de pana la 5% din bugetul local pentru managementul situatiilor de urgenta, insa cum “pana la 5%” nu exclude 0%, multe comunitati nu aloca nicio suma pentru acest domeniu. Alte comunitati au demonstrat ca se poate si ca exista interes real in sprijinirea domeniului situatiilor de urgenta. Un demers important la nivelul DSU este cel de implicare a ONG-urilor si a institutiilor de invatamant care pot fi de folos in prevenirea, pregatirea sau raspunsul la dezastru, prin semnarea unor protocoale de colaborare. La inceputul acestui an am avut prima intalnire intre DSU, IGSU si aceste organziatii care au fost impartite pe patru domenii principale: 1. Educatie si pregatire 2. Asistenta umanitara si sociala 3. Interventie 4. Informare si media. Urmeaza ca in al doilea semestru al acestui an sa fie programata o noua intalnire iar o parte din aceste organizatii urmeaza a fi implicate in exercitiile pe care le vom planifica.

 

 

Voluntariatul ramane un mod de pregatire si implicare a comunitatii. Programele de voluntariat sunt de importanta majora iar cel mai evident in ultima perioada este programul “Salvatori prin pasiune” prin care peste 1500 de vountari au fost deja recurtati si introdusi in randul personalului IGSU. O parte dintre ei participa deja la interventiile SMURD urmand ca participarea acestora sa fie extinsa si la alte tipuri de interventii. Tinta pe care o avem este de minim 5000 de voluntari in cadrul IGSU pana in anul 2020. Mai exista si alte programe la nivelul serviciilor de ambulanta si unitatilor de primiri urgente care beneficiaza de aportul voluntarilor. Pe de alta parte trebuie mentionat ca un punct slab il reprezinta Serviciile Voluntare pentru Situatii de Urgenta cunoscute sub denumirea SVSU care au ramas in urma intr-o mare parte din zonele rurale fie din lipsa de dotare, din lipsa de implicare, sau din lipsa sprijinului din partea autoritatilor locale. Sprijinirea acestor servicii si integrarea lor in sistemul de prevenire si raspuns la situatiile de urgenta este obligatorie si trebuie sa devina un scop al DSU in urmatorii ani.

 

 

La nivel national, protectia civila are rolul major de a aduce la un loc toate institutiile care au rol in realizarea punctelor mai sus mentionate. Pana in 2004, Protectia Civila a fost o institutie separata, fara forte proprii de interventie, destinata dezvoltarii conceptiilor si a planurilor de interventie in caz de dezastre. Pe de alta parte, Corpul Pompierilor Militari, o alta insitututie separata la randul ei, avea rolul de asigurare a intreventiilor in caz de incendii si alte situatii de urgenta. Corpul Pompierilor Militari a fost arma principala cu care Protectia Civila colabora in caz de dezastru. In 2004, s-a luat decizia comasarii cele doua institutii prin infiintarea Inspectoratului Ganeral pentru Situatii de Urgenta. O decizie inteleapta si corecta, din punctul meu de vedere, care a reusit sa aduca la un loc procesele de conceptie si planificare cu cele de implementare si raspuns. La acel moment, multi nu vedeau cu ochi buni aceasta comasare existand o rezistenta majora impotriva acestei schimbari, mai ales in randul personalului care lucra in cadrul Protectiei Civile. Acum daca este sa fim intrebati daca am face un pas inapoi revenind la ce a fost inainte de 2004-2005, raspunsul cu siguranta ar fi nu. Pe de alta parte colegii pompieri trebuie sa sesizeze clar ca rolul protectiei civile este asumat la nivelul IGSU, fapt reflectat ca atare atat in viziunea si strategia sa de dezvoltare cat si in gama echipamentelor cu care am inceput sa ne dotam in ultimii 3 ani s-a diversificat de la masini de raspuns la incendii si cazuri medicale la macarale si generatoare electrice de mare capacitate sau la tabere de cazare a persoanelor sininstrate sau la capabilitati de potabilizare a apei...etc.

 

 

La 10 ani de la crearea IGSU, un alt pas realizat in directia eficientizarii domeniului situatiilor de urgenta, a fost cel de infiintare la nivelul Ministerului Afacerilor Interne a Departamentului pentru Situatii de Urgenta, cu rol de integrator a structurilor principale de interventie in situatiile de urgenta acesta fiind conform OUG 1 din 2014 o "structură operaţională fără personalitate juridică, cu atribuţii de coordonare, cu caracter permanent, la nivel naţional, a activităţilor de prevenire şi gestionare a situaţiilor de urgenţă, asigurarea şi coordonarea resurselor umane, materiale, financiare şi de altă natură necesare restabilirii stării de normalitate, inclusiv primul ajutor calificat şi asistenţa medicală de urgenţă în cadrul unităţilor şi compartimentelor de primire a urgenţelor, denumite în continuare UPU/CPU, până la internarea în spital.”

 

Departamentul are in coordonare in conformitate cu OUG 1/2014 IGSU, Inspectoratul de Aviatie al Min. Afacerilor Interne in ce priveste misiunile din domeniul situatiilor de urgenta (care reprezinta aproximativ 75% din intreaga activitatea a acestuia), Serviciile de Ambulanta si unitatile / compartimentele de primiri urgente pe linie operationala precum si serviciile Salvamont pe linie operationala.

 

 

Nu este nimic nou daca spun ca infiintarea DSU nu a fost vazuta cu ochi buni de toti cei implicati in 2014, unii considerand ca este o dublare a activitatii IGSU. In realitate insa, DSU aduce sub o singura umbrela IGSU impreuna cu structurile de aviatie, asistenta medicala de urgenta si salvamont. Astfel, de 4 ani lucram pe o conceptie mult mai evoluata care poate fi considerata o etapa ulterioara comasarii pompierilor cu protectia civila din 2004. Strategia de dezvolatare al IGSU aprobata prin HG in 2016 precum si conceptiile de interventie la diferite categorii de dezastre au o viziune integrata si iau in considerare intregul sistem de raspuns si nu o singura componenta a acestuia, ramanand ca IGSU sa fie in continuare varful de lance in ceea ce priveste intreventia la dezastre. Daca analizam modelele din mai multe tari vom realiza ca suntem, cel putin din punct de vedere conceptual, cu un pas inaintea majoritatii acestora, iar acest lucru este recunoscul la nivelul international. A fost un proces dificil dar care a transformat sistemul pe parcursul anilor intr-un model pentru altii.

 

 

Daca vorbim despre conceptul protectiei civile de astazi reglementat prin Legea 481 / 2004, stand la baza pregatirii si raspunsului la dezastre, cu certitudine trebuie sa recunoastem ca va trebui sa lucram in vederea modernizarii actualei legislatii uitandu-ne la provocarile din ziua de astazi si maine si nu la cele de ieri. Merita sa analizam daca ramanem doar cu conceptul protectiei civile sau sa incepem sa vorbim din nou de apararea civila uitandu-ne la noul concept al acesteia, care este mult mai larg ce include si protectia civila fara a se limita la ea. Germania si Suedia sunt doua dintre tarile care recent au trecut la conceptul apararii civile sau poate mai bine zis a revenit la conceptul apararii civile in locul celui de protectie civila. Germania a modernizat acest concept si l-a pus la dispozitia tarilor membre NATO ca o sursa de inspiratie pe care o consider foarte utila ce poate fi adaptata modului nostru de organizare. Alte tari din cadrul NATO, cum ar fi Norvegia, fac acelasi lucru dar vorbesc si despre conceptul apararii totale care include ca o componenta conceptul apararii civile dar nu se limiteaza la ea.

 

 

Revin la intrebarea des intalnita si anume: suntem pregatiti sa facem fata unui cutremur? Raspunsul este unul evident: Cu siguranta in ultimii ani nivelul nostru de pregatire a crescut insa nu atat de mult incat sa fim multumiti si sa stam linistiti. Pregatirea este un proces continuu care nu se termina niciodata. Dotarea realizata in ultimii ani si proiectele ce urmeaza a fi realizate in cursul anilor 2018 - 2020 ne vor ridica si mai mult nivelul de pregatire insa tot nu vom putea afirma ca este suficient si putem sta linistiti, pentru ca vor fi intotdeauna masuri noi de luat si proiecte noi de implementat. Pentru a fi cat mai bine pregatiti sa facem fata unui cutremur major este nevoie de o componenta puternica de prevenire iar aceasta componenta este una foarte costisitoare la prima vedere. Important este insa sa constientizam ca lipsa prevenirii va fi mult mai costisitoare din punct de vedere economic, social dar mai ales din punct de vedere al vietilor omenesti! O alta conditie pentru a fi bine pregatiti este stabilitatea in sistemul de urgenta, o viziune clara si o strategie pentru cativa ani care sa nu fie modificata si care sa fie respectata. Pastrarea unui sistem integrat puternic este cel mai bun mod de a raspunde rapid si eficient unor situatii imprevizibile iar Romania a devenit un exemplu in acest sens.”

 

Nota redacției: Intertitlurile aparțin redacției