Marea Britanie acordă azil unui procent mai mare de migranți decât majoritatea țărilor europene, potrivit cifrelor oficiale.
Aprobarea cererilor de azil s-a dublat de la Brexit, ajungând la 75,1% în anul care se încheie în septembrie 2023, față de 31,1% în 2018, arată o analiză a datelor oficiale realizată de The Telegraph.
Marea Britanie a urcat acum de pe locul 26 pe locul șapte într-un clasament al celor mai mari rate de aprobare inițială din 33 de națiuni europene. Ratele de aprobare sunt acum mai mult decât duble față de țări precum Franța (30,6%) și Suedia (32,2%).
Estonia (97,7%), Elveția (87,1%), Irlanda (83%), Portugalia (81,9%), Olanda (81,7%) și Lituania (80,2%) sunt singurele țări care se situează deasupra Marii Britanii.
De asemenea, Marea Britanie este clasată semnificativ mai sus decât țări din UE precum Italia (46%) și Grecia (52,9%), care s-au confruntat cu o creștere a numărului de traversări ilegale în Mediterană.
Se crede că unul dintre principalii factori care contribuie la creșterea ratei de aprobare a Marii Britanii se datorează faptului că nu a negociat un nou acord de returnare "Dublin" cu UE.
Acest lucru a dus la faptul că Marea Britanie a respins mai puțini solicitanți de azil pe motiv că au trecut printr-o țară terță sigură din Europa.
Conflictele actuale din întreaga lume, cum ar fi cele din Orientul Mijlociu, Asia Centrală și Africa, au provocat, de asemenea, o creștere a numărului de cereri de azil din partea celor care încearcă să scape din țări precum Iran, Siria, Afganistan și Sudan.
Cu toate acestea, criticii de la Whitehall susțin că deciziile privind azilul au fost luate pe baza unei jurisprudențe "prea prudente", care are un prag "incredibil de scăzut" pentru aprobări.
O sursă a declarat pentru Telegraph: "Dacă există cea mai mică șansă să fi fost persecutat în țara de origine, asistenții sociali care se ocupă de cazurile de azil le vor acorda."
În contrast puternic cu Marea Britanie, România a avut cea mai mică rată de aprobare, de 14,4%, urmată de Cipru (17,8%), Malta (28,3%), Franța (30,6%), Islanda (30,9%) și Suedia (31,4%).
Observatorul de migrație de la Universitatea Oxford a pus scăderea numărului de refuzuri de azil pe seama faptului că mulți dintre ei au călătorit prin țări sigure înainte de a ajunge în Marea Britanie.
Înainte ca Marea Britanie să părăsească UE, acordul "Dublin" prevedea că solicitanții de azil puteau fi trimiși în "țări sigure".
De asemenea, rata a crescut vertiginos în ultimul an, deoarece guvernul a introdus programe pentru a elimina cazurile restante. Rishi Sunak a anunțat în luna decembrie a anului trecut că peste 92.000 de cazuri aflate în așteptare vor fi 'desființate' până la sfârșitul anului 2023.
Unul dintre rezultatele acestei politici a fost creșterea numărului de cazuri aprobate, inclusiv a numărului de naționalități care au devenit eligibile pentru procedura accelerată.
Numărul acestora a crescut vertiginos pe măsură ce funcționarii publici s-au grăbit să îndeplinească obiectivul premierului, 22 614 fiind acordate în perioada iulie-septembrie a anului trecut. Anterior, numărul era cuprins între 4.000 și 6.000 pe trimestru.
"Mă îngrijorează faptul că se pare că acordăm statutul de refugiat mult mai ușor decât multe alte țări", a declarat Tom Hunt, un deputat conservator.
Sunak este, de asemenea, disperat să trimită solicitanții de azil în Rwanda. Schema inițială de 140 de milioane de lire sterline a fost semnată în urmă cu aproape 18 luni și nici măcar un singur deportat nu a părăsit încă teritoriul britanic pe calea aerului.
Acesta a fost considerat ilegal de către Curtea Supremă în noiembrie, care a declarat că Rwanda nu este o țară sigură, deoarece cei care sunt transportați acolo ar putea fi trimiși înapoi în țara de origine - un proces cunoscut sub numele de "refoulement".
Un nou tratat cu Rwanda și un nou pachet de legi de urgență - ambele menite să anuleze obiecțiile Curții Supreme - se află în prezent în Parlamentul Britanic, conform Daily Mail.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu